EternaMoldova

Acasă » Dixi » Se cauta o „teara” pentru Academia de Stiinte

Se cauta o „teara” pentru Academia de Stiinte

Abecedarul JaponieiIn loc de motto.

De la facerea lumii si pana la 16 (28) mai 1812, interfluviul Nistru-Prut constituia parte indispensabila a unei Tari, a unui Neam. Prin urmare, d’aci suntem!

In loc de prefata.

Lucrarea „Manifestul Partidului Comunist”, scrisa de fondatorii comunismului stiintific Karl Marx si Friedrich Engels si publicata prima data la Londra, in 21 februarie 1848, incepe cu o celebra fraza: „O stafie umbla prin Europa – stafia comunismului”. Pentru indigenii din ex-republica sovietica socialista Moldoveneasca (RSSM) – fiica nelegitima a „tatucului” popoarelor intrunite sub steag rosu, nascuta la 2 august 1940, o alta stafie revine la Chisinau – stafia „moldovenismului”. Aici scoala „fratelui mai mare” – la batutul apei in piua unsa in prealabil cu o invederata xenofobie anti-romaneasca, e completata cu invatatura tov.A.Hitler privitor la minciuna: pesemne, cu cat gogoata e mai deochiata, cu atat e mai credibila. Malefica fantoma (a.2013) nu tine cont de moralitate, inlocuind-o cu violenta si tradare, ba se mai vrea stapana nu doar peste „falnica” republicuta, ci simplu de tot, peste „Teara Maldovei”.

Animate de cleptomanie, multime de autoritati fac consistent referinta la o iluzorica Moldova, dar nici una nu vine sa recunoasca ca Tara e sfasiata.

Iresponsabila conjunctura e absorbita din domeniul science-fiction-ului, avand o perfecta corespondenta cu expresia populara „sa vezi si sa nu crezi”. Fara pic de gena, “unsii la domnie” utilizeaza angro artefactul – actiune ce conduce la un rezumat bicefal: 1. A renascut cumva statul Moldova, dar mioriticii nu stiu – inseamna ca vestea nu-i veridica. Si atunci, razbate la suprafata grotescul ipotezei a doua – 2. Chisinaul se afla in plina epoca coloniala. Ceea ce pare mai verosimil.

***

Inainte de nasterea, chipurile, a democratiei, RSSM reprezenta progenitura bolsevica a exportului de revolutie – realmente, o „libera” incarcerata. Cu sufletul la gura, elementul bastinas era in asteptarea eliberarii de sub jugul „fratesc„. Proclamarea Republicii ca stat suveran, independent si democratic, la 27 august 1991, punea punctul in tragedia seculara a unei parti din poporul moldovean sfartecat. Plin de sperantele firesti ale progresului, fenomenul preceda reintregirea natiunii dispersate. Paradoxul prelungeste, insa, nenorocirea – balanta zodiacala alege separatismul; pentru care pacate?

Urmeaza pasul inapoi: mult ravnita unire n-a triumfat pe ulitele Chisinaului. Sensibilitatea etniei, integralitatea teritoriala si umana a Patriei, nu i-a deranjat pe inteleptii deputati ai timpului. Tentatia de a decreta propria domnie prevaleaza cu brio conceptul sfintei datorii fata de Istorie si Neam, chiar cu riscul de a-si asuma culpa colectiva. Fluctuatiile din atmosfera politicului – doldora de egoisme sau incompetenta, inclina rasunator din murdar spre ne-curat, abandonand totalmente economia si cetateanul. O „stralucire” degradata, asemanatoare unui banal stil barocco, se asterne exuberant pe valea Bicului si ceva intunecat, dichisit in vesmintele unei ieftine propagande, ne coboara instant sub nivelul Actului din 27 martie 1918. Din care motive, oamenii si-au luat lumea in cap, plecand clandestin la negru in strainatate (statistica ii clasifica la rubrica „turisti”, nu a gastarbeiterilor).

Mai mult, „suverana si indivizibila” marioneta se dezice de radacini, grabindu-se a se declara „cel de-al doilea stat romanesc[1], ca ulterior sa-si atribuie, ne-rugat, nominatia „Moldova”. Ce fel de “stat“, cu natiunea desconsiderata in ‘sprezece fragmente? Dovada peremptorie ca machiavellica formula „Divide et impera” a invadatorilor a patruns adanc in Valahia Orientala, rupta de la matca. Ori, in lumina inversiunilor angajate, un “al doilea stat romanesc ” mai degraba poate fi recunoscuta Transnistria, creata la 12 octombrie 1924, care si este prima din fiicele nelegitime ale „tarului” rosu pe meleag mioritic.

Prin exploatarea eronata a notiunii de “teara” – inca conjugata la dimensiunile Cheseneului lui Acbas[2] , “slugile boborului” pretind a se prezenta pe arena mondiala sub steagul unei fantasmagorice Moldove. Sa ne imaginam, ce insira in chestionar despre tara de provenienta un / una sol din Chisinau, aflat intr-o anevoiasa calatorie peste hotare. Cum ar fi: De unde vii, jupane? Dumnealui/ Dumneaei: D-apoi, de colo, din „Teara Maldovei”.

Cu toate ca adeseori anume aceia care striga in cor „Iubesc Maldova” – adepti inflacarati ai sloganului orwelluian “libertatea este sclavie” – stau dea curmezisul reconstituirii Tarii si unitatii poporului.

Induiosat peste masura de dulcea nostalgie, posesorul suveranitatii nationale sustine acordul puterii cu Satan, prin care lumea toata recunoaste ca „regele nu e gol”, adica „Moldova” exista. Autoritatile centrale / locale – si toti ceilalti la o mana, aspira un entuziazm debordant, fiecare atasand trufas la titlu indicativul „a / al / din Moldova”. Coplesitoare din calea-afara e denigrarea parvenita de la mass-media, care apasa imens pe rana deschisa, amplificand denominatia pana dincolo de obraznicie. De jur-imprejur nici pomina de Australia, caci daca e vre-un ziar, numaidecat e botezat “Moldova Suverana”; un post de radio – “Moldova”; post TV – “Moldova-1”; cu deosebita evlavie se traseaza conturul “Maldovei de langa Straseni” pe harta, se expun naratiuni „fundamentale” in manuale / ghiduri / enciclopedii… Nu ajung semne de exclamatie, messieurs.

Rationamentul la care conduc halucinantele judecati e aprioric deliberat, dar, intr-o gluma, ne-am da si noi cu parerea: in sfarsit, stimate cititorule, s-a infaptuit; Tara Moldovei, vechea Poarta a Crestinatatii, a reinviat. Slava Domnului.

Cine are indoieli,  sa se adreseze la Biserica Ortodoxa… din Moldova[3], chit ca acolo obiectivul tinteste ditamai „Intreaga Moldova”. Aleluia.

Printr-un concurs nefavorabil de imprejurari, “feeria” deplina s-a instaurat in „statuletul” din patrulaterul vicios, desemnat de satele Durlesti, Ghidighici, Colonita si Razeni (toate, la o aruncatura de bat de cladirile guvernamentale) – cogeamite spatiu al vitalitatii noastre. Desi in vremea lui Stefan cel Mare, Tara se intindea de la Carpatii Rasariteni si pana la Nistru, iata-o astazi limitata de „limitati” la mosia comunei Bacioi.

Un sfat pentru necredinciosi: nu grabiti a va face cruce, dar nici e gluma chestia. Contrar aparentelor stupide, nimeni si niciodata n-a pus ideea de fructificare a Tarii. Iar o vorba inteleapta spune: Qui non negat, fatetur (Cine nu neaga, recunoaste). Mizerabila ocupatiune obisnuieste cetateanul cu novatia ca, dupa teritoriu, „Maldavia” cuprinde exact atat, cat ne permite cotropitorul. Cu alte cuvinte, degenerarea invinge, respectiv, dispare in neant necesitatea refacerii Patriei rastignite.

Cine, daca nu noi, ii va purta de grija?

In context, extrem de dureros e faptul ca impertinenta masinatie e antrenata, bine merci, tocmai de institutia menita a contracara fictiunea. Insasi Academia de Stiinte a Republicii Moldova afiseaza modest pe frontispiciu titlul „a Moldovei[4]. La adresa electronica http://www.asm.md/ accesati butonul „Despre ASM” si savurati deplina placere: „Academia de Stiinte a Moldovei” (!?) Deci, sa fie clar tuturor, iara cel care are urechi – sa auza, cel cu ochi – sa vaza: Academia nu e a republicii, ci… Altfel…

Se stie ca problematica sociala constituie o preocupare vesnica a oamenilor de stiinta. Dar oricat de inocente ar fi intentiile savante, enormitatea face ca in loc sa contribuie la formarea unei viziuni certe asupra habitatului moldovenesc dispersat, Academia stimuleaza jocul “de-a oarba“. Credem ca „proza” – prin excelenta romantica – ce dezvaluie o Moldova inexistenta, nu face onoare lumii academice.  Alma mater dintotdeauna isi consolideaza activitatea pe vestigii reale, ci nu pe unele pigmentate de fantezii sau vointe sofisticate. Cu atat mai mult, indicele general al educatiei originale nu poate fi incadrat pe un diapazon retusat la cererea suzeranului. Ba, modul acesta de mascare a adevarului se pare ca provoaca vii discutii la podgorenii, impacientati de instabilitatea zonei, dar si de viitorul sumbru. In fine, ajungem la un rezumat cu totul nefast: reverenta emanata de afisa Academiei nu are capacitatea de acoperire a unui fals vadit.

Despre care Moldova / Republica Moldova se discuta la renumite seminare / conferinte / mese rotunde si alte lucrari moderate? Intrebare catre domnii academicieni de pretutindeni: care atunci sunt tarile fondatoare ale statului roman? Stiintific este argumentat ca prima – a consolidat Romania, cea de-a doua – nu are traditii statale. Tertium non datur: o “Maldova” ciopartita nu face cinste nimanui, iar demersul contravine legilor stiintei si naturii. Ramane in afara oricarei discutii ca actuala Republica Moldova nici pe departe nu etaleaza, macar, Basarabia in frontierele sale exclusiv naturale, delimitate meridional de raurile Nistru, Prut; ca sa nu semanam iluzii in van la drama unei Tari dezbinate[5]. Pacat ca „strategii” au luat-o cam rara – indeletnicirea denota o blasfemie curata si nu e cazul sa o toleram la infinit.

Este dovedit ca amplitudinea Universului converge intotdeauna inspre mintea moldoveanului cea de pe urma. Juxtapunerea ei cu lasitatea (ori cu prostia, anticipand parca evenimentele?) era sesizata de Maresalul I. Antonescu la sedinta Consiliului de Ministri din 5 septembrie 1941: „Nu falsificam istoria. Nu aceasta este ceea ce urmarim … Fata de cine sa mai falsificam istoria?”[6],

Interesant, care o fi actualmente problema cea mare a romanilor, ca se alieneaza iute din pricina marunta, ratand esentialul – „…cine lucreaza dupa adevar, vine la lumina...”[7]?

Odata lansata, minciuna actioneaza ignorand consecintele. Ce se intampla, de facto? Sau, cat de adecvata e naratiunea despre moldovenii accidentati in … Iasi (vezi publicatia „Zece negri albisori” – https://eternamoldova.wordpress.com/2013/07/13/1577/)? Lucruri mizerabile, de natura dezonoranta, se promoveaza constant. Ex. de ultima ora: „Uzina din Pascani care a modernizat trenurile moldovenesti, pusa sub sechestru”[8]. Doamne, cat de somptuos comunica bolnaviciosul „imperiu” noutatea la 5 august 2013: „Potrivit presei de peste Prut, FISC-ul din Romania a pus sub sechestru pe  bunurile si conturile companiei inca la sfarsitul lunii iunie. Directorul firmei care este miliardar este cercetat pentru evaziune fiscala si privatizari frauduloase. Compania de la Pascani a modernizat 4 trenuri din Moldova, din care doar unul circula.”

Pozitiunea aminteste uluitor de cada lui Arhimede: Pascanii nu mai e un oras moldovenesc, ci… martian. Ca atare, acolo se repara trenurile moldovenesti. Daca acceptam prostia, atunci locuitorii orasului Baia (capitala in perioada 1343-1354) sunt exonerati de inscriptia latina de pe Pecetea din a.1300 „Sigilium Capitalis Civitatis Moldaviae Terrae Moldaviensis[9]; n-au sanse de izbanda in a dovedi ca sunt moldoveni. Asemenea, podgorenii din valea Siretului – habar n-au ca sunt privati de origini. Apoi, observati sintagma – asta inainte de asa-zisa descalecare a lui Dragos-Voda de sub izvoarele Maramuresului si, straniu, nu se spune nimic de „terisoara” din vecinatatea comunei Sangera – unde „a luat nastere si s-a dezvoltat” civilizatia moldoveneasca.

Stirile mondene de la rubrica „Pe aceeasi tema[10], demonstreaza anvergura indobitocirii populatiei cu „cea mai moldoveneasca Maldova„:

Un intermezzo, in tonalitate minora. Nu urmaresc scopul de a invata pe cineva, dar ignorarea neconcordantei revelate e o rusine nemaipomenita. Inima natiunilor mici fiind unitatea, e o certitudine ca moldovenii vor scapa odata si odata de povara sechestrului, doar ca necesitatile lor spirituale trebuie eliberate de confuzie. La prestigiul Academiei de Stiinte am insistat datorita caracteristicii sale de forta motrice a societatii, intrucat ea exprima modelul clasic al intelepciunii si este autorizata sa faca ordine in haosul teoretic instalat constient. Ca nu e bine sa consult la tema Banca Nationala… a Moldovei[11].

Mai pot adauga, cu referinta la minunatul „inconjur al Moldovei in 50 de zile„, ca „Moldova din sat Vanatori, Nisporeni„, Io o inconjur in vreo 5 ore.

Si daca „Manifestul Partidului Comunist” se incheie cu lozinca, nu mai putin cunoscuta, „Proletari din toate tarile, uniti-va!”, noi subscriem totalmente la stindardul constiintei nationale: „Moldoveni, uniti-va!”. Printre altele, Manifestul insista imperios ca stiintele sociale sa intreprinda o profunda analiza obiectiva a starii fiecarei clase in societatea moderna, o analiza a conditiilor de dezvoltare a fiecarei clase… Cat priveste raportul cauzal dintre notiunile abordate in disputa, criteriul „o profunda analiza obiectiva” spune ceva cercetatorului stiintific, ori ba?

A parva parenthesi. Temporar, Romania a pierdut fatalmente competitia cu Rusia, in care lozul castigator e faramitura de pamant, intitulata vajnic „Statul Republica Moldova[12]. Cu siguranta, Rusia contemporana are adanci mustrari de cuget ca n-a riscat sa probeze mai demult ”independenta uniunii nisporenene a federatiilor pan-moldave ”. Nici prin cap sa-i dea ca proaspetii “statalisti” vor fi atat de sarguinciosi in renegarea propriei origini. Nici sa viseze, eventual, Rusia nu-si ingaduia preambulul nemaivazutei metamorfoze – batjocura aruncata cu manile victimei peste vatra.

De regula, Marile Imperii aplica in teritoriile cucerite o arhi-cunoscuta metoda de inlesnire a tiraniei: cu cat mai rau, cu atat mai bine. Imi dau seama ca potentatii zilei cunosc prea bine regulile jocului, prefera insa bussines-ul personal si rafuielile partinice. Si dacaMoldova a fost plasata de soarta in calea „rautatilor”, eu nicicum nu inteleg atitudinea oamenilor de stiinta: de ce sfideaza autenticitatea si sustin ipocrizia? Din aceeasi tampenie ordinara, asi ispiti ganditorii de ieri si de azi daca n-au uitat frontierele exacte ale Tarii? Indraznesc sa remarc, par exemple, ca Pocutia n-a fost parte a teritoriului nostru, desi incepand cu 3 februarie 1388 e posesie a domnitorilor mandrului stat al Moldovei pana prin anul 1505, cand „…pe timpul domniei lui Bogdan al III-lea (1504 – 1517), moldovenii au cedat cu usurinta polonilor Pocutia.”[13]

Ori, sub aspectul incompatibilitatii dintre politica retrograda si realitatea, amintesc de niste triste versuri ce arata la hotare neclintite:

“De la Nistru pan’ la Tisa
Tot Romanul plansu-mi-s-a
Ca nu mai poate strabate
De-atata strainatate.

Din Hotin si pan’ la Mare
Vin Muscalii de-a calare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin; …”[14]

Din alta parte, o maxima latina consacra natura juridica a aventurii: „obligatio est iuris vinculum” (obligatia este o legatura de drept). Sub acest unghi de vedere, intens solicitata spre a reda omniprezenta „Terii”, titulatura obliga la campania de intregire a gliei risipite. Facta, non verba – probabil, nu sunt unicul care-si doreste Tara reinviata: din crestele Carpatilor – pana la Mare. „In Unire e taria”, afirma Genialul Eminescu[15]. Gravitand in jurul teoriei de unitate a natiunii, Marele istoric N.Iorga propovaduia inflacarat: ”Nu state mici!”[16]. Iata deci, in continuitatea cu vremurile mai vechi descoperim garantia nobila a salvarii de apocalipsa in care ne-a aruncat „samoderjetul” in indepartatul an 1812, reiterata de „eliberatorul” din 1940.

De jure,  in cazul nostru se impune utilizarea sintagmei Revenirea la origini, asa cum striviti am fost  violent, cu ignorarea expresa a principiilor Dreptului national inalienabil. Termenul „unire„nu poseda aranjament direct cu ilegalitatile fabricate moldovenilor de matusca Rusi in indepartatul an 1812 si de URSS in a.1940, in alianta cu Germania Nazista. Situatia cere implicit anularea consecintelor anexarii.

Dumnezeu sa ajute!

De altfel, despre unire pot vorbi oamenii mai simpli, de-alde mine. Cat priveste iluminatii, acestia ar urma sa vorbeasca despre REINTREGIREA neconditionata a patrimoniului uman si teritorial moldovenesc, dezbinat violent de cotropitor. Intrebare: care e diferenta dintre o camasa si maneca rupta din ea? Iluminatii spun ca sunt doua camasi. Ba cei cu maneca afirma ca le sta tare bine in ea – suverani, independenti (au dOUA!?) si foarte (da foarte!!!) indivizibili. Or, indivizibilitatea se refera in primul rand la Patria-muma, de unde fost-am rapiti.

Cateva-i semne de nedumerire, intru limpezirea apelor:

  1. Constatati deosebirea dintre urmatoarele notiuni: Moldova, Basarabia, Republica Moldova.
  2. Contestati unitatea geografica a Basarabiei sau argumentati sechestrarea violenta a Basarabiei de catre sovietici (nordul Bucovinei, Tinutul Herta, nordul Basarabiei, Republica Moldova, Basarabia istorica – Bugeac, Insula Serpilor cu delta Dunarii).
  3. Care denumire falsa reprezinta un for din mun.Chisinau: „Academia de Stiinte a Moldovei” sau „Academia de Stiinte a Republicii Moldova”? (Operatiunea se repeta la fiecare caz de sfidare a legitatilor lumii materiale.)
  4. De ce, operand cu suprafata Republicii Moldova, ASRM se face complice la aplicarea titulaturii ilicite „Moldova”?
  5. Prevede ASRM elaborarea unei recomandari in vederea excluderii denumirii „Moldova” / „Tara Moldovei” din relatiile protocolare ale Republicii Moldova, care absolutamente nu corespunde realitatii?
  6. De ce ASRM nu corecteaza, la parametrii reali, pagina din reteaua Internet, dedicata Republicii Moldova[17]. Acolo, la capitolul „Despre Republica Moldova”, cu deosebita satisfactie lecturam: „Parte integranta a Europei, Moldova are o bogata istorie.”
  7. Intrebare similara vizavi de imperativul redactarii expunerii din enciclopedia Wikipedia[18]? Ori, caracteristicile fizice fixe ale notiunii istorice „Moldova” constituie o axioma!
  8.  Care este impactul prezent si de perspectiva al alternarii denumirii pretinsei republici cu numele istoric „Moldova” asupra teritoriilor moldovenesti abandonate din nordul Bucovinei, Tinutul Herta, nordul Basarabiei – orasul Hotin si tinutul omonim, Transnistria, Bugeac, Insula Serpilor cu o parte a deltei Dunarii, in randul populatiei din Republica Moldova, in mediul instructiv-didactic … ?
  9. Daca promulga separatismul, inseamna oare ca oamenii de stiinta din Republica Moldova au pus punctul pe ratiunea unirii?

Am ajuns cum nu se mai poate de bine: omul stiintei – la muchie de moralitate. Ironia si insinuarea, implinite cu reducerea la absurd a justetei, devin laitmotivul pseudo-patriotismului chisinauiean de dupa 1991 incoace. In locul factorului material concret, s-a purces la tesut legende. Concomitent se omite, in favoarea unor focuri de artificii, aniversarea Zilelor mari din istoria autohtona – 24 ianuarie 1859; 27 martie / 9 aprilie 1918. In plus, in harababura asta de lucruri prea rele, dusmanoase, se impinge brutal supozitia unei „Maldove Mari”.

Dragi tovarasi. Moldova n-a fost si nu este “Mare“. Moldova e Una, in eternitate, iar soarta si-a decis-o in a.1859, realizand Unirea. Acum, cu o credibilitate dezarmanta, Tara isi asteapta intregirea. Privita din perspectiva tragicilor amputari, Ea e increzatoare in energia potentialului sau desavarsit, deoarece, cum nu dai, prezentam si noi, moldovenii, o „Comunitate stabila de oameni, istoriceste constituita ca stat, aparuta pe baza unitatii de limba, de teritoriu, de viata economica si de factura psihica, care se manifesta in particularitati specifice ale culturii nationale si in constiinta originii si a sortii comune.”[19]

Cu oarecare intarziere, pe malul raului Bic ia amploare spectaculoasa ranchiuna a „moldovenismului”, amprenta caruia asupra plaiului e plina de negativism. In pofida unor transante auspicii propice, independenta n-a adus bucuria revenirii la vatra. Usor, ca frunzele in zbor, sentimentul de onoare nationala al Chisinaului se evapora, transformandu-se intr-un miraj nebulos. Devenim cu totii partasii uzurpatorilor si, mai ales, a celor setosi de pamant strain, dovada peremptorie ca scurgerea timpului se produce in lupta permanenta dintre bine si rau.

Cu mare regret, timp de peste 200 de ani, pentru moldoveni, victoria e de partea raului.

Vae victis.

14 iulie 2013

Note:


[1] De cand haul si paraul, in lume exista trei si toate trei Tari romanesti: Tara Moldovei, Tara Ardealului si Tara Romaneasca (nota autorului).

[2] Ion Dron. Chisinau. Schite etnotoponimice. Editura ULYSSE. Chisinau. 2001. Pag.7-23.

[13] Sever Neagoe. „Teritoriul şi frontierele în istoria României”. Editura Ministerului de Interne. 1995. Pag.72. Vezi si anexele 5,6.

[14] Mihai Eminescu. „Doina”.

[15] Mihai Eminescu [In Unire e taria – Ziarul „Federatiunea”, Pesta, 22/10 Aprilie 1870]. Citat dupa: http://basarabia-bucovina.info/2013/01/24/eminescu-si-unirea-restituiri-congresul-de-la-putna-societatea-secreta-carpatii-si-prima-si-ultima-recitare-a-doinei-de-catre-eminescu-la-iasi/.

[16] Nicolae Iorga. In lupta cu absurdul revizionism maghiar. Editura Globus. București. 1991. Pag.211.

[17] http://www.moldova.md/md/istorie/.

[18] http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova: „Moldova, cu denumirea oficiala Republica Moldova, este un stat localizat in sud-estul Europei. Se invecineaza cu Romania la vest și cu Ucraina la est.” (Indemn lumea toata sa urmeze magnificul model, pronuntindu-se: „Moldova, cu denumirea oficiala sat Vanatori, Nisporeni (fiecare isi indica patrimoniul de drept), este un stat localizat in sud-estul Europei…” Si a.m.d. Nu uitati sa adaugati la legenda „terii” punctele cardinale „nord” – „sud„. MD)

Anunțuri

2 comentarii

  1. V.R. spune:

    Felicitari pentru analiza! Dar avem si noi haholii si rusnacii noastri! Din ograda lui Soros toate orataniile cotcodocesc despre ‘Moldova’ si ‘studenţii moldoveni’. Shi she vină au iesheni si chishinauenii ca sorosistii sunt băgaţi în analiza lor până-n gât si peste? N-au! Dar de ce analiştii noştri umplu toate troacele presei cu dejectiile lor? Omul cu o mie de fete de la Cotroceni stie…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: