EternaMoldova

Acasă » Dixi » Sapte deosebiri dintre slavitul oras Chisinau si Targul Iesilor

Sapte deosebiri dintre slavitul oras Chisinau si Targul Iesilor

„Unita in diversitate” (deviza Uniunii Europene)

I. La 27 august 1991 Chisinaul se dezice de Origini

a) Chisinau. Dupa aproape 200 de ani aflare in sclavia slavilor, pasalacul Chisinaului trufas isi schimba frontispiciul (23 mai 1991), nu si naravul. Lipsit de scrupule, incalca legea umanitatii privind unitatea natiunii si se autoproclama „Statul Republica Moldova”. Nu se intoarce acasa, de unde a fost rapit, ci, incitat fatis de „multi-etnici”, doreste a fi, efectiv, membru al ONU. Siretlicul ajuta ex-sovietica republicuta sa se transforme peste noapte din bastarda a gulagului intr-un „fermecator” nano-statulet cu „antice” traditii.

Abilitatea de a minti e cocotata in capul mesei vanitosilor „alesi„: facand vajnice prezentari „ot Moldova„, habar n-au de sechestrarea ei (exemplu notoriu: http://www.asm.md; accesat la 24 aprilie 2014). Bine-a zis, cine a zis: ticalosenia catorva este o nenorocire pentru toti. Atat de proeminenta conjunctura unirii, dar soarta ne-a fost nefavorabila. Romantismul framantarilor de fraza „(1) Republica Moldova este un stat suveran si independent, unitar si indivizibil.[1] nu reuseste sa acopere excentricitatea „politrucilor” fara ideologie. Mai degraba, vorbeste de falimentul beizadelelor (simultan cu taticii mentori), calificand indubitabil biruinta moscalului.

Impregnat in colbul soselei Muncesti, aranjamentul contemporan int-rus reitereaza suta la suta fantasmagorica inventie a Uniunii Sovietice despre „doua popoare (doua limbi)” pe malurile Prutului. Multi, prea multi (adica, prostii – vorba boerului Motoc), inhiba minciuna si o promulga nu numai la intalniri protocolare cu om-ologii. Lehamite. Proclamandu-si l’indépendance (27 august 1991), Sovietul Suprem al R.S.S.M. a preluat de facto stafeta mentinerii frontierei artificiale pe Prut, instalate in a.a.1812 / 1940 / 1944. La randu-i, silind a recunoaste enclava separatista, Romania indeparteaza pe cat poate sclipirea reunirii.

Dureroasa, de parca e taiata in piatra, expresia „abyssus abyssum invocat” spune ca obiectivul unificarii populatiei si a teritoriului din centrul (macar) Basarabiei s-a evaporat, asemenea unui miraj. Nemaipomenitul fenomen sta in vadita opozitie cu nulitatea Pactului (validata de intreaga omenire!) din 23 august 1939, ce voalase re-inrobirea Moldovei Orientale. Consecintele politico-juridice ale unui act nul ab initio (Sfinte, Hristoase!) apasa continuu pe mormintele stramosilor (episod relevat la Conferinta internationala „Pactul Molotov-Ribbentrop si consecintele sale pentru Basarabia”, prin Declaratia de la Chisinau, 28 iunie 1991). Mii de persoane rasfoiesc vechea pravila „Statu quo ante bellum”, dar nimeni nu indrazneste sa ceara reparatia clauzei Daco-Romane.

Culege acum, politicule, ce-ati semanat: orgoliul moldovenilor pribegi fata de cealalta jumatate, ocrotita de soarta, s-a inaltat peste nori si mari, amplificandu-se sugubat contra oltenilor, muntenilor, ardelenilor… In context, nu m-asi incumeta sa cred ca intre „proletarii” din marginimea Bicului si istoria neamului se manifesta vreo legatura spirituala adecvata. Colegii canta osanale unei „Maldove” trunchiate, dar „scapa” din vedere trecatoarea pe unde-a descalecat legendarul Dragos din Giulesti, voievod al Maramuresului; se omite constient si vesela smecherie ca obstea savanta anume lui ii atribuie introducerea „rumaneascei limbi[2]. Declanseaza amar de tensiuni cu vatra (scuipatul in maica-sa reprezinta strategia de inmatriculare a „moldovenismului”), dand imbold atator pretendenti la un loc in haremul vitregelor „statalitati”.

b) Iasi. De la 1564 incoace, unitatea seculara a Tarii o intruchipeaza Iasii. In ziua de 27 mai 1600, Domnitorul Mihai Viteazul consacra la Iasi prima Unire a Principatelor Romane. La o distanta oarecare, Iasii initiaza miscarea de contopire (a.1859) a Principatelor. Prins in Hora Unirii si constituind garantul suprematiei nationale, chiar de-o vrea acum, n-are chip sa refuze povara mostenita.

II. Chisinaul fura Moldova de la Targul Iesilor, metropola „nu vede

a) Chisinau. Fara un trecut demn de condeiul cronicarilor, Chisinaul contemporan exiba si ridica in protap „meritele” scornite de ocupant vizavi de formarea si dezvoltarea socantei marionete din varful dealului dintre satele Vanatori, Gaureni, Balanesti, Cabaesti (individualizat ca Piscul lui Miron, atitudinea de 429,5 m). Devenit captiv al tentatiei de a se impune pe arena publica, recurge intrigant la derivatii sinonimice, potrivit carora mosia sa ar fi botezata Moldova (in sintagma, Tara Moldovei). Alteori, neclipind din ochi, se prezinta sub flamura Basarabiei. Se vede cale de-o posta ca sacerdotala ambitie concorda zicatoarei – butoiul desert suna tare. Din care pricina, daca anterior seniorul diriguia caruta chisinauieana de pe stancile muntilor Ural, a riscat acuma (dupa a.1991) sa incredinteze haturile in manile vasalului, care urmeaza fidel traseul conturat. Nu putem gasi, in alt mod, vreo explicatie ratacita a tulburelor presupozitii aruncate in capul nostru de  revizionismul moldovenist.

Cu 2.000 de ani in urma Iisus prevedea pacatul – „Si nu ne duce pe noi in ispita…” (Matei 6, 13). Incompatibilitatea tipatoare – daca esti Moldova, n-ai cum fi, concomitent, Basarabia (si viceversa) – impinge agramatismul la superlativ si demasca samavolnicia pe care se bazeaza. Dar jonglarea deliberata cu parametrii notiunilor angrenate acopera starea deplorabila a suprafetelor scindate. Si, indiferent de repercusiunile nefaste, ciudata sincronizare a cuvintelor cu sensuri apropiate ii permite baiatului sa proiecteze existenta figurativa a Moldovei / Basarabiei. O lume stie insa ca mioritica „gura de rai” e dezmembrata violent. In rest, sovinistii opereaza ofensator cu tinuturile ei, sustrase prin jaf armat.

In situatia, cand reproduce doar o minuscula particica a Patriei, cum e cu putinta – o Allah – sa etaleze bolsevicul Moldova sau Basarabia? Executa reverente sub apelativul Basarabia[3] , dar „uita” cavalereste de abandonul Cernautilor, Hotinului, Cetatii Albe, Ismailului, Renilor, Insula Serpilor, delta Dunarii… Contrar fantasticelor margaritare precum ca iaste el coscogea Moldovlahia, Chisinaului ii revine culpa de a nu proteja „piciorul de plai” in trei circumstante: a) la fragmentarea abuziva a Trasnistriei si Basarabiei de catre Moscova si Kyev, in august-noiembrie 1940; b) rateaza sacrala sansa de reintrupare a anului 1991; c) nu riposteaza nici acum, cand suzeranul hacuie instantaneu teritoriul Musatinilor.

Magnificii protozauri locali adapteaza lejer distorsiunea, declarandu-se, intru consolare, buricul „Maldovei”. Si atunci, pe cat de corecta e atitudinea de suprapunere a notiunilor? Ori, odata cu delegarea prerogativelor statale la noua structura, Valahia Minor nu dispare in neant. Asumandu-si eronat denumirile vizate, Chisinaul smulge patrimoniul, in primul rand, de la Targul Iesilor – centrul cultural, economic si politic recunoscut al Moldovei. In al doilea, cu ochii inchisi achita indulgenta cotropitorului si, in unison, interpreteaza  frivol drama moldovenilor. Calculat pe ipocrizie, procedeul arunca angro praf in ochii lumii, atribuirea abuziva a cognomului acoperind impertinenta califilor de o ora, ca si cum iar fi absolvit (in mintea lor) de stringenta refacerii Patriei.

Impertinenta guvernantilor razbate din aceasta complexa conjunctura, caci mandrul stat al Moldovei niciodata n-a purtat numele “Republica Moldova”. Stiintele educatiei elementare denota ca sub aspect fizico-politic notiunile “Moldova” si “Republica Moldova” sunt incomparabile si absolut inconfundabile; deci premisa lor e falsa. Ori, trista realitate confirma:

  1. Nici pe departe, Chisinaul nu intruchipeaza Basarabia, care e dezmembrata si trebuie renascuta;
  2. Cu atat mai mult, Chisinaul n-are cum etala Moldova, care e asasinata si trebuie reinviata;
  3. Realmente, Chisinaul reprezinta o palma din pamantul moldovenesc, rezervata de cotropitor scopurilor sale anexioniste.

Vae victis.

Tovarasi, nu incercati sa menajati ceea ce nu va apartine, degradandu-i memoria. Unde mai pui ca incertitudinea prezentului intensisica suferinta neamului si-i afunda viitorul in intuneric. Insasi atmosfera turbulenta ce o semanati sugereaza ipotetic un final terifiant. In plus, aducerea apei cu sita la monumentul gloriosului Stefan cel Mare nu salveaza altarul Moldovei de sacrificare. Nici onoare nu adaoga dispretuirea legamantului Mariei Sale „sa paziti acest pamant”. Cu demnitatea pierduta, Moldova nu e a voastra… Unde-ati ascuns Moldova, juruita de Creator? Ce vor zice copiii de la gradinite, auzind ca „Maldova nasa” (a voastra!) se restrange la perimetrul gradinei matusii Lisandra?

E de foarte si foarte bun augur ca lumea psihic sanatoasa nu stie de sumele enorme aruncate in vant la promovarea „Maldaviei” iluminatilor – palate / palatele renovate, proiecte „de anvergura”, l’étude „academic” si a.m.d, concentrate, per ensemble, in stufarisul paraului Narnova, afluent de stanga al Prututlui. Incurcatura e atat de presanta, incat diminuarea spatiului carpato-dunarean nu conteaza: „Moldova, tara de minune„, „Moldova are talent”, „100 de moldoveni au spus” etc. etc. – toti si toate din mahalaua de jos a satului Valea Perjii, Cimislia (contracandidat – sat Valea Perjii, raion Taraclia; in contextul teoriei chisinauiene, din alta „Maldova„). O nebunie fantezista, ce neaga jignitor ardoarea Rusiei Tariste in expansiunea balcanica: aceasta planuia fondarea Daciei (Regatul Daciei) prin incorporarea Valahiei, Moldovei si Basarabiei (?).

Incontestabil reiese, „amicii” mei „statalisti”, ca aveti de furca cu un „al doilea” – ce neobrazare – unionist (primul e Mihai Bravu (n.1558, Targul de Floci – d.9 august 1601, Turda) – „marele voievod, ce au fost domn al Tarii Romanesti si Ardealului si Moldovei„). Tratatul semnat la Iași, 9 ianuarie 1792, inregistra sfarsitul razboiului ruso-turc dintre 1787 – 1791, iar Valahia (Tara Romaneasca) si Moldova cu Basarabia erau, adicatelea, una in ochii jefuitorului intervenient.

Teritoriul ocupat de Imperiul Tarist in urma razboiului ruso-turc din 1787 – 1791[4] 

Avem ferma convingere ca punerea semnului egalitatii intre evlavioasa „federatie” a Chisinaului (capodopera de ultima ora a stapanului din umbra) si frumoasa Tara de odinioara a Moldovei este un gest alogic, inacceptabil. Argumentul? Departe, lele, departe, pana la identificarea unei infame interferente intre cuvant si fapta. Patriotismul, jertfirea de sine, altruismul (mai bine sa dai, decat sa iei) nu stau in prim planul conducerii, elocventa fiind receptivitatea la cultura straina si ignoranta (fatala) a valorilor indigene. Chestiunea nu trebuie sa ne surprinda, cunoscandu-le radacinile depravate si preferabila tactica a strutului. Cert este ca, fara suport national, actiunea denota dezicerea de izvoare si abroga speranta reintregirii gliei si a natiei.

b) Iasi. Din cealalta parte, Targu’ Iesilor pastreaza intacte imaginea si slava Patriei, in posteritate. Mai fiind localitatea ei de fruntarie, municipiul simbolizeaza Tara pe arena mondiala.

III. Asimilarea de catre preacinstitul oras Chisinau a nominatiei de „capitala” a Moldovei, valoreaza cat o ceapa degerata

a) Chisinau. Impertinenta Chisinaului oficial nu cunoaste bariere. De unde si pana unde se reclama impostorul “inima” Moldovei? De parca nu ar fi indeajuns promulgarea secesionismului pagubos, iata-l angajand mantia de “mandra capitala”. Nesabuita atribuire a dulcei denominatii aseamana uluitor cu povestea regelui gol – acela, chipurile, tot era „imbracat„.

Realmente, administratia rusa se mobilizeaza la Chisinau abia in a.1818 si, pazea la lichele – nu cu titlu de „capitala” a Universului, ci a unei firave autonomii (1816-1828). La scurt timp, in virtutea Legii din 29 februarie / 15 martie 1828, aceasta e categorisita deja la catastiful „oblaste” (gubernie), insotita de pravoclavnica avertizare: „toate afacerile se lucreaza in limba rusa[5].

Ca sa vezi. Cat de iute au insusit aborigenii idiomul „eliberatorului” – in numai 16 ani (1828 – 1812); prin metoda distrugerii a tot ce tine de habitatul dacic si plantarea consistenta a institutiilor pur rusesti.

b) Iasi. Scrie prin carti ca la a.1564, in a doua sa domnie, Alexandru Lapusneanu isi trece cancelaria din Suceava in municipiul Iasi[6]. Nu de voie buna, ci la ingerinta turcilor de a-si muta curtea mai aproape de ei. Drept urmare, in perioada 1564-1859, Iasii detin coroana voevodala; intre 1859 si 1862 orasul gazdueste sediul uneia dintre cele doua guvernari ale Principatelor Unite, iar intre 1916-1918 exercita statutul de resedinta a Romaniei. Mai retinem ca prima curte domneasca din Iasi, amintita la 8 octombrie 1434, dateaza din vremea domniei lui Alexandru cel Bun[7].

Incercat de vitregiile vremii – apa trece, pietrele raman – tronul Bogdaniei sta temeinic in Iasi. Cu toate ca suma de 148.150 lei, alocata pentru pierderile provocate orasului in 1861 prin schimbarea sediului guvernului la Bucuresti, ramane nerecompensata pana astazi[8]. Dar si asa, Moldova nu are nevoie de o alta Cetate de Scaun. Ea asteapta eliminarea eresiei „Principatul Moldovei a fost un stat (sublinierea ne apartine) ce a existat in Europa timp de peste cinci veacuri.[9] Ca sa ma exprim politicos, insist in concretizarea: utilizarea trecutului, la proba data, nicidecum nu concorda veridicitatii. De ce? Pentru ca civilizatia intelege sa uneasca diversitatile, iar „desteptii” plesnesc in placerea dezbinarii propriului biotop. Strabuna resedinta princiara a Sucevei, garantat, o fi transmis si ez mii de plecaciuni desavarsitei perfidii.

IV. Somptuoasa afirmatie precum ca la Chisinau locuiesc moldoveni, iar in Iasi romani, constituie o extraordinara sarlatanie

a) Chisinau. Din intreg mapamondul nestirbit, numai logaritmul marxist al Uniunii Sovietice reuseste imposibilul si explica „enciclopedic” nastrusnica diferentiere a jumatatilor unui corp integral. Asmutand moldovenii rasariteni contra celorlalte parti ale etniei romane, Rusia se poate pronunta, intr-un fel, satisfacuta: manevra defaimarii integralitatii s-a incununat de succes. Si, cat n-ar parea de straniu, steagul umilintei consangenilor e preluat de corifeii „canducatori„. Instructiunea lor – ce lasa de dorit, dar, si mai ales, absenta nationalismului, determina indicele plauzibil ca plutind pe „valurile Volgai„, ei n-au avut si nu vor avea vreodata personalitate.

Intelepciunea plugarilor invata: cum e Tanda, asa-i si Manda. Latinii redau opinia usor sofisticata: fiecare popor isi merita guvernantii. Nu incape indoiala ca necazul cel mare vine la plebe din prejudecatile agresorului, infiltrate din copilarie. Si, lucru stiut, cine traieste impreuna cu cei rai, devine si el rau. Pe toti acestia ii stigmatiza din adancimea secolelor vrednicul imparat Solomon: „caci ei nu dorm, daca n-au facut raul” (Proverbele (pildele) 4.16). In fine, la ce am ajuns? O parte bunicica a bastinasilor republicii nici sa auza / vaza, nici sub strasnice canoane n-a spovadui ca in arealul Prut-Carpati sau mai in sus – spre Bucovina, mai in jos – pe litoral, ar fi existat moldoveni. Ba nici ca-si perceapa viitorul decat sub cisma militara si, cu o „ruseasca” al naibei de „haraso”, cu „independenta” in vizorul tancurilor Armatei a 14-a pe Nistru, in ruptul capului nu se lasa de experienta comunismului deformat.

b) Iasi. Constituie o axioma enuntul despre omogenitatea diviziunilor egale ale unui intreg (chiar si ale unui norod). Cand au muscat Adam si Eva din fructul interzis, n-au gustat ei fruct analog? Si daca in a.1812, Curtea Imperiala Ruseasca rupe Principatul in doua, cum pot fi jumatatile lui diferite?

Aferim si iarta, Dumnezeule, hotul.

V. Cel putin din 2 puncte de vedere, Chisinaul n-are cum fi “al doilea stat romanesc”

Prima ipoteza. Istoria romanilor acrediteaza traditional TREI, Doamne, si toate TREI tari romanesti – Moldova, Ardealul si Tara Romaneasca.

Dintotdeauna statele mici si-au valorificat capacitatea de rezistenta intemperiilor vremii prin eventuale uniuni, comasari. Nu degeaba transmite un proverb indian: din ierburi se impleteste funia ce leaga pe elefant. Exista oare pentru moldovenii stramtorati de tragedia anului 1812 o alta reteta, decat cea clasica? Bineinteles, ca nu. Din care motive, ordonarea rationamentelor o facem in consideratiunea evolutiei firesti a statalitatii noastre exclusiv in parametrii Principatului, parte constituanta (a.1859) a Romaniei. Nu ramane loc, prin urmare, pentru „a -sprezecea” dublura suspicioasa de viitor.

A doua ipoteza.

a) Chisinau. Asa cum importul “calului troian” in cuprinsurile moldovenesti sesizeaza o zguduitoare realitate, evocam succinct discernamantul aventurei „status in statu„:

1. Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca (RASSM) – 12 octombrie 1924.

Cel mai socialist, prin forma, „stat moldovenesc”, releva prin continutul sau nu altceva, decat o ticaloasa parodie la vechea constructie autohtona. In fapt, este „pionierul” la declansarea devierilor paranormale. Promulgand pseudo-formatiunea ca pe un ”al doilea” stat al moldovenilor, Uniunea Sovietica comite o injustitie fata de Romania.

2. Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca (RSSM) – 2 august 1940.

Iese la lumina focarul de sorginte kominternista, al Chisinaului. Doar ca paroxismul cotcariei razbate din sechestrarea si risipirea abuziva a intinsurilor romanesti invadate. Este tocmai momentul-cheie al celor ce „iubesc Maldova” – adunati cimitirele inapoi.

Dar ce le pasa lor, tradatorilor, de pamant strabun imprastiat? Multi, prea multi din profitori, nearticulandu-i macar graiul…

Cu partinica osteneala, in perioada 2 august 1940 – 27 august 1991, pretinsa RSSM accede in calitate de „al doilea”  beneficiar – fictiune (exceptand incadrarea in frontierele Romaniei in intervalul iunie, 1941 – august, 1944).

3. Republica Moldoveneasca Nistreana – RMN (pana la 25 august 1991, Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca Transnistreana) – 2 septembrie 1990.

Consemnam aparitia pe „globul Moldovei” (cu merituos efort din partea Parlamentului RM) al celui „de-al treilea” pui de bogdaproste (fauritorii lui – nu autorii – il catalogheaza succesor direct al „primului stat al clasei muncitoare moldovinesti”- RASSM).

4. Unitatea Teritoriala Autonoma Gagauzia (initial, Republica Gagauza) / Avtonom Territorial Bölümlüü Gagauz Yeri – decembrie, 1990.

Nu includem formatiunea in site-ul „novatiilor” moldo-ivanesti (indiferent de  remarcabila voluptate  a separarii), caci ea se dezice de tot ce este moldovenesc (nu e clar, in acest caz,  pe-ale cui campii s-au oplosit?). Totusi, pentru a evita invinuirea de partinire, lasam teza (o fi „al patrulea„?) in suspans.

5. Republica Moldova (RM) – 27 august 1991 (care se da tot mai des cu formula „Maldova / Teara Maldaviei”).

Cu netarmuita afectiune evidentionam repetenta incurabila a proaspetei „capitale” la iarmarocul „statalitatilor revolutionare”. Criteriul cronologic marcheaza impartial locul „al patrulea” (cinci-?) in sirul aspirantilor la falsificarea si denigrarea conceptului autohton. Aforismul lui Emil Cioran „Absurditatea este insomnia unei erori, esuarea dramatica a unui paradox.” pare lipit de halucinanta „pasare Phoenix”  a Moldovei; cine sta pe ganduri, sa ma contrazica.

b) Iasi.  Vitalitatea Romaniei demonstreaza persistenta instrumentelor moldave in timp; si asta in lipsa avizului partidului comunist (bolsevic) al Uniunii Sovietice. Este punctul de reper „neglijat” in referintele savante. Cu certitudine, unicul „stat romanesc” al moldovenilor (de pretutindeni) nu poate fi altul, decat Moldova Istorica. In baza principiului enuntat, mentionam natura absolut defectuoasa a creaturilor diversioniste din albia Nistrului.

Desfasurarea penibila a evenimentelor devoaleaza scopul de lunga durata al liderilor U.R.S.S., care nici pe departe nu tintea Principatul (acesta nefiind subiect de sine statator al raporturilor internationale), ci intreaga Romanie. Sub care aspect, vorbind despre atrocitatile ce afecteaza constitutionalitatea moldoveneasca in ultima vreme, ne indreptam cugetul si inima inspre Iasi, raza convergenta a tuturor caminelor siluite.

VI. Distingerea din sfera distractiva

a) Chisinau.  Popas la o intrebare: ce trebuie sa intreprinda un carmuitor in cazul cand e economia sub zero, iar dorinta (competenta) de a o reanima lipseste?

Antica Roma a gasit solutia ideala: panem et circenses (paine si jocuri). Judecand ca e prea mult, Chisinaul modern ofera jocuri, cu regulile prestabilite.

1. Jocul „de-a limba”. Odata ce moldovenii Iasilor vorbesc romana, normal este ca „moldovenii” Chisinaului, sub unghi de vedere rosian, ciripesc in limba… mercuriana. Descoperindu-se imperfecte aici, legile naturii, denumirea limbii e stabilita prin vot (?) politic[10] de catre ditamai Parlamentul „terii”. Efemera „izbanda” a colonizatorilor continua intr-o disputa semantica fara logica. La discretia invitatilor se propune multime de variante: andorreza, argentiniana, austriaca, australiana, belgiana, braziliana, cipriana, etiopiana, el salvadoriana, lihtensteiniana, luxemburgheza, mexicana, monacheza… si a.m.d., corespunzator alfabetului „rosu”. Hai ca si procesul educativ al alolingvilor la capitol lingvistic s-a transformat intr-o parabola, tot datorita stradaniei autoritatilor. Doar ca materia tine de taramul matematicii superioare.

Sanctificarea ulterioara a limbii surdomutilor (ierta-ta sa-mi fie obraznicia, am vrut sa spun – cea fara de nume[11]), indica prin excelenta gradul de indobitocire al indigenilor (Vai de biet roman saracul…), constransi sa estimeze libertatea de asi vocifera graiul printre garduri drept sarbatoare.

2. Jocul „de-a istoria”. Stiinta atesta ca Iasii studiaza „Istoria romanilor”. Pentru vajnica discriminare, Chisinaul aplica orice alta disciplina, numai sa fie substantial izolata de reflectarea-i caracteristica.

Flexibila lista a indeletnicirilor mai include: „votarea unsilor”, „de-a prezidentu”, „reformele”, „privatizarea”, „utilizarea bonurilor patrimoniale”, „reparatia drumurilor”, repartizarea ajutoarelor umanitare”, „impozitetarife / preturi europene – lefe / pensii locale”, „majorarea (nu indexarea) lefilor / pensiilor”, „lupta cu comunistii”, combaterea coruptiei”…

b) Iasi.  Adesea se aud zvonuri despre dileme economice la apus de Prut – o fi starea normala a activitatilor. Dar si asa, statistica plaseaza Romania, de regula, la cativa pasi inaintea Chisinaului.

Devine clar ca daca „nu se observa” desartaciunea materiala a „ecuatiei” scornite, nu se merita cearta pe tema rusinoasa. Dar nici e bine sa tina Iasii hangul satanistilor (consulta orori mass-media: Romania are frontiera la est cu Moldova / accidentarea a doi moldoveni in Iasi / reparatia trenurilor moldovenesti in Pascani[12]…).

VII. Deslusirea geografica

a) Chisinau.  Copiii de la gradinite, scoala, ba si lumea de buna credinta, adera la Adevar: inca inainte de facerea lumii, Prutul marca mijlocul Tarii, ci nu hotar nenatural. Si daca Chisinaul e asezat in partea stanga a fluviului, el totuna nu poate fi rupt din incadramentul divinitatii; cu toata aparenta lui revendicata. Blagocestivul e localizat la marginea pantei de sud-est a Podisului Moldovei Centrale, continuare a Podisului Moldovei, situat in partea dreapta a Prutului.

Intermezzo, pentru sumedenia „specialistilor” in enigma (?) moldovean – roman: Podisul Moldovei[13] este un podis situat in partile de est si nord-est ale Moldovei (Romania), continuandu-se dincolo de Prut, in Republica Moldova si Ucraina. Extremele acestei forme geografice sunt:

  • nord: Prutul superior
  • est: Valea Nistrului (Republica Moldova)
  • sud: Campia Romana, Dunarea si Marea Neagra
  • vest: Culoarul Siretului si Subcarpatii Moldovei

Interesanta conjunctura, stimati cercetatori: „nase rodnoe gosudarstvo” (scumpul nostru stat) – suveran si tri-lea-lea (nu nu ma abtin de la un insemn al orgoliei rabufnite), depaseste limitele posesiunii sat Vanatori, Nisporeni (in epoca de piatra, judetul Iasi). Problema delicata e ca pe creasta Balanestilor vantul bate permanent dinpre Ural, iar seara pe cer rasare o singura stea, a Kremlinului.

b) Iasi.  Daca Atotputernicul a plasat metropola Iasiului pe malul drept al Prutului, asta nu inseamna ca acolo locuieste specimenul cretinozaurilor. Per contrario, o superba aberatie ascund eruptiile combinate ale mass-media din „Statul Republica Moldova” / Romania despre depistarea „moldovenilor” in cogeamite mijlocul Iasilor (ce bucurie o simti coana Chirita, ca nu e martora la astfel de bagatele: „carnaxi! ca era sa ma chiorasca!”). Minutul de triumf, de altfel, al cuceritorului de acum 200 de ani, care isi vede implinita sarcina „deosebirii” partilor identice. Ori, noi trebuie sa asteptam cuminti testul aleator „solem quis dicere falsum audeat?” (Indrazni-va cineva sa spuna ca soarele e fals?)

Rezulta ca in nici un chip nu poate hotarnici, domnilor academicieni, Romania la est (a se citi, Principatul Moldova) cu o „Moldova” inchipuita politic. Pasind vartos pe ingenioasa carare aleasa, ramaneti fara sfantul voievod Stephanus alias Chara-Bogdan Woieuodam Walachiae, deoarece e un non-sens, vorba ex-secretarului general al P.C.U.S., ex-presedintelui U.R.S.S., tov. M.Gorbaciov, sa vii din Bacau in prea-fericita „Moldova” a Chisinaului (fenomenul „Ie Festival” numara printre participantii editiei a III-a, a.2014, mesterul popular Marian Lungu, venit din galacticul municipiu – http://www.fest.md/ro/evenimente/diverse/ie-festival-2014). Compara cu talcul pildelor: „omul de nimic, omul nelegiuit, umbla cu neadevarul in gura” (Proverbele (pildele) 4.16).

Rezulta iar, dragi politicieni (jurnalisti, analisti, comentatori etc), ca daca sunteti Dumneavoastra cei mai „moldoveni” dintre moldoveni, imperios necesar e sa UNITI POPORUL si PAMANTUL. Pentru podgoreni, „doua” Moldove pe harta e prea din cale-afara. Nu excludem ca pot avea si ei un gram de mandrie cetateneasca si vor alege candva cursa emanciparii sufletesti. Cu atat mai mult, ca in Carpatii Orientali vantul are obicei sa bata si dinspre occident. Apoi, la vest de Prut, noaptea cerul e insemnat de constelatii divine, nu coloniale…

A bon entendeuer… salut! (…)

(…)

24 aprilie 2014

(Schita in lucru. Pentru doritorii de a semna articol complet– e-mail: dascalu.mi@gmail.com // RM. Chisinau. Relatii GSM-069693437)

Note

[1] Constitutia RM, art.1 alin.(1); http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731; accesat la 24 aprilie 2014.

[2] Carti romanesti vechi. Predoslovii. Antologie si cuvant inainte de Tudor Nedelcea. Scrisul romanesc. Craiova. 1994. Pag.17.

[3] Vezi dimensiunea ignorata a Basarabiei: „XVI. Imperiul Rusiei restituie Sublimei Porti intreaga Basarabie cu Akkerman, Chilia, Ismail si cu targurile si satele si tot ceea ce cuprinde aceasta provincie, dupa cum ii restituie si fortareata Bender. Citat dupa sursa: http://www.cimec.ro/Istorie/Istoria-romaniei-in-texte.pdf; accesat la 24 aprilie 2014.

[4] http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Ia%C8%99i.

[5] A.Boldur. Istoria Basarabiei. Editura Victor Frunza. B. 1992. Pag.333.

[6] Din alta parte, Marele savant B.P.Hasdeu aduce probe convingatoare in sustinerea unei date alternative: „In septembrie 1572 Iasul devine capitala Moldovei.” B.P.Hasdeu, „Opere. I. Poezii- Proza.”. Editie ingrijita de Stancu Ilin si I.Oprisan. Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta. Univers enciclopedic. B. 2006, p.691.

[7] A.D.Xenopol. Istoria romanilor din Dacia Traiana. Editia a IV-a. Vol.II. Editura stiintifica si enciclopedica. Bucuresti. 1986. Pag.156

[8] http://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99i; accesat la 24 aprilie 2014).

[9] http://istoria.md/articol/56; accesat la 24 aprilie 2014.

[10] Constitutia RM, art.13 alin.(1): „Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldoveneasca, functionand pe baza grafiei latine.”; http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731; accesat la 24 aprilie 2014.

[11] Codul Muncii al Republicii Moldova. „Articolul 111. Zilele de sarbatoare nelucratoare (1) In Republica Moldova, zile de sarbatoare nelucratoare, cu plata salariului mediu (pentru salariatii care sunt remunerati in acord sau pe unitate de timp– ora sau zi), sunt: … i) 31 august – sarbatoarea „Limba noastra”; http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=326757; accesat la 24 aprilie 2014.

[12] http://protv.md/stiri/international/uzina-din-pascani-care-a-modernizat-trenurile-moldovenesti-pusa.html; accesat la 14 iulie 2013).

[13] http://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Moldovei; accesat la 24 aprilie 2014.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: