EternaMoldova

Acasă » Dixi » Șapte deosebiri dintre slăvitul oraș Chișinău și Târgul Ieșilor

Șapte deosebiri dintre slăvitul oraș Chișinău și Târgul Ieșilor

Reclame

„Suntem români și punctum” – Mihai Eminescu

I. La 27 august 1991 Chișinăul se dezice de Origini.

a) Chișinău. După aproape 200 de ani aflare în sclavia slavilor, pașalâcul Chișinăului trufaș își schimbă frontispiciul (23 mai 1991), nu și năravul. Lipsit de scrupule, încalcă legea umanității privind unitatea naîiunii și se autoproclamă „Statul Republica Moldova”. Nu se întoarce acasă, de unde a fost răpit, ci, incitat fațiș de „multi-etnici”, dorește a fi, efectiv, membru al ONU. Șiretlicul ajută ex-sovietica republicuță să se transforme peste noapte din bastarda gulagului într-un fățarnic stătuleț cu „antice” tradiții.

Abilitatea de a minți e cocoțată în capul mesei vanitoșilor „aleși”: făcând vajnice prezentări „ot Maldova„, habar n-au de tragedia ei (exemplu notoriu: http://www.asm.md; accesat la 24 aprilie 2014). Bine-a zis, cine a zis: ticăloșenia câtorva este o nenorocire pentru toți. Atât de proeminentă conjunctura unirii, dar soarta ne-a fost nefavorabilă. Romantismul frământărilor de frază „(1) Republica Moldova este un stat suveran și independent, unitar și indivizibil.[1] nu reușește să acopere excentricitatea „politrucilor” fără ideologie. Mai degrabă, vorbește de falimentul beizadelelor (simultan cu tăticii mentori ex-nomenclaturiști), calificând indubitabil biruința moscalului.

Impregnat în colbul șoselei Muncești, aranjamentul contemporan int-rus reiterează sută la sută fantasmagorica invenție a Uniunii Sovietice despre „două popoare (două limbi)” pe malurile Prutului. Mulți, prea mulți (adică, proștii – vorba boerului Moțoc), inhibă minciuna și o promulgă nu numai la întâlniri protocolare cu om-ologi. Lehamite. Proclamându-și l’indépendance (27 august 1991), Sovietul Suprem al R.S.S.M. a preluat de facto stafeta mentinerii frontierei artificiale pe Prut, instalate în a.a.1812 / 1940 / 1944. La rându-i, silind a recunoaște enclava separatistă, România îndepartează pe cât poate sclipirea reunirii. Conchidem forțat că populismul demagogic se menține antrenat în detrimentul ideei naționale a aborigenilor.

Dureroasă, de parcă e tăiată in piatră, expresia „abyssus abyssum invocat” spune că obiectivul unificarii populației și a teritoriului din centrul Basarabiei s-a evaporat, asemenea unui miraj. Nemaipomenitul fenomen stă în vădită opoziție cu nulitatea Pactului Molotov-Ribbentrop (validată de omenirea progresistă!) din 23 august 1939, ce voalase re-înrobirea Moldovei Orientale. Consecințele politico-juridice ale unui act nul ab initio (Sfinte, Hristoase!) apasă continuu pe mormintele strămoșilor (episod relevat la Conferința internațională „Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele sale pentru Basarabia”, prin Declarația de la Chișinău, 28 iunie 1991). Mii de persoane răsfoiesc vechea pravilă „Statu quo ante bellum”, dar nimeni nu îndrăznește să ceară reparația clauzei Daco-Române.

Culege acum, politicule, ce-ai semănat: orgoliul moldovenilor pribegi față de cealaltă jumătate a țării, ocrotită de soartă, s-a înălțat peste nori sș mări, amplificându-se șugubăț contra oltenilor, muntenilor, ardelenilor… În context, nu m-ași încumeta să cred că între „proletarii” din marginimea Bâcului și istoria neamului se manifestă vreo legaăură spirituala adecvată. Colegii cânta osanale unei „Maldove” trunchiate, dar „scapă” din vedere trecătoarea pe unde-a descălecat legendarul Dragoș din Giulesti, voievod al Maramureșului; se omite conștient și vesela șmecherie că obștea savantă anume lui îi atribuie introducerea „rumâneașcei limbi[2]. Declanșează amar de tensiuni cu vatra (scuipatul în maică-sa reprezintă strategia de înmatriculare a „moldovenismului”), dând imbold atâtor pretendenți la un loc în haremul vitregelor „cnezate”.

b) Iași. De la 1564 încoace, unitatea seculară a Țării o întruchipează Iașii. În ziua de 27 mai 1600, Domnitorul Mihai Viteazul consacră la Iași prima Unire a Principatelor Române. La o distanță oarecare, Iașii initiază mișcarea de contopire (a.1859) a Principatelor. Prins în Hora Unirii și constituind garantul supremației naționale, chiar de-o vrea acum, Târgul n-are chip să refuze povara moștenită.

II. Chișinăul fură Moldova de la Târgul Ieșilor, metropola „nu vede”.

a) Chișinău. Fără un trecut demn de condeiul cronicarilor, Chișinăul contemporan exibă și ridică în proțap „meritele” scornite de ocupant vizavi de formarea și dezvoltarea șocantei marionete din vârful dealului dintre satele Vânători, Găureni, Bălănești, Căbăești (individualizat ca Piscul lui Miron, altitudinea 429,5 m). Devenit captiv al tentației de a se impune pe arena publică, recurge intrigant la derivații sinonimice, potrivit cărora moșia sa ar fi botezată Moldova (în sintagma, Țara Moldovei). Alteori, neclipind din ochi, se prezintă sub flamura Basarabiei. Se vede cale de-o poștă că sacerdotala ambiție concorda zicătoarei – butoiul deșert sună tare. Din care pricină, dacă anterior seniorul diriguia căruța chișinauieană de pe stâncile munților Ural, a riscat acuma (după a.1991) să încredinteze hățurile vasalului, care urmează fidel traseul conturat. Nu putem găsi, în alt mod, vreo explicație rătăcită a tulburelor presupoziții aruncate în capul nostru de  revizionismul moldovenist.

Cu 2.000 de ani în urmă Iisus prevedea păcatul – „Și nu ne duce pe noi în ispită…” (Matei 6, 13). Incompatibilitatea țipătoare – dacă ești Moldova, n-ai cum fi, concomitent, Basarabia (și viceversa) – împinge agramatismul la superlativ și demască samavolnicia pe care se bazează. Dar jonglarea deliberată cu parametrii noțiunilor angrenate acoperă starea deplorabilă a suprafețelor scindate. Și, indiferent de repercusiunile nefaste, ciudata sincronizare a cuvintelor cu sensuri apropiate ii permite baiatului sa proiecteze existență figurativă a Moldovei / Basarabiei. O lume știe însă că mioritica „gură de rai” e dezmembratî violent. În rest, șovinii operează ofensator cu ținuturile sustrase prin jaf armat.

În situația, când reproduce doar o minusculă particulă din Patrie, cum e cu putință – o Allah – să etaleze perfidul Moldova sau Basarabia? Execută reverențe sub apelativul Basarabia[3] , dar „uitș” cavalerește de abandonul Cernăuților, Hotinului, Cetății Albe, Ismailului, Renilor, Insula Șerpilor, delta Dunării… Contrar fantasticelor mărgăritare precum că iaste el coscogea Moldovlahia, Chișinăului îi revine culpa de a nu proteja „piciorul de plai” în trei circumstanțe: a) la fragmentarea abuzivă a Trasnistriei și Basarabiei de către Moscova și Kyev, în august-noiembrie 1940; b) ratează sacrala sansă de reîntrupare a anului 1991; c) nu ripostează nici acum, când suzeranul hăcuie instantaneu teritoriul Mușatinilor.

Magnificii protozauri locali adapteaza lejer distorsiunea, declarandu-se, intru consolare, buricul „Maldovei”. Si atunci, pe cat de corecta e atitudinea de suprapunere a notiunilor? Ori, odata cu delegarea prerogativelor statale la noua structura, Valahia Minor nu dispare in neant. Asumandu-si eronat denumirile vizate, Chisinaul smulge patrimoniul, in primul rand, de la Targul Iesilor – centrul cultural, economic si politic recunoscut al Moldovei. In al doilea, cu ochii inchisi achita indulgenta cotropitorului si, in unison, interpreteaza  frivol drama moldovenilor. Calculat pe ipocrizie, procedeul arunca angro praf in ochii lumii, atribuirea abuziva a cognomului acoperind impertinenta califilor de o ora, ca si cum iar fi absolvit (in mintea lor) de stringenta refacerii Patriei.

Impertinenta guvernantilor razbate din aceasta complexa conjunctura, caci mandrul stat al Moldovei niciodata n-a purtat numele „Republica Moldova”. Stiintele educatiei elementare denota ca sub aspect fizico-politic notiunile „Moldova” si „Statul Republica Moldova” sunt incomparabile si absolut inconfundabile; deci premisa lor e falsa. Ori, trista realitate confirma:

  1. Nici pe departe, Chisinaul nu intruchipeaza Basarabia, care e dezmembrata si trebuie renascuta;
  2. Cu atat mai mult, Chisinaul n-are cum etala Moldova, care e asasinata si trebuie reinviata;
  3. Realmente, Chisinaul reprezinta o palma din pamantul moldovenesc, rezervata de cotropitor scopurilor sale anexioniste.

Vae victis.

Tovarasi, nu incercati sa menajati ceea ce nu va apartine, degradandu-i memoria. Unde mai pui ca incertitudinea prezentului intensisica suferinta neamului si-i afunda viitorul in intuneric. Insasi atmosfera turbulenta ce o semanati sugereaza ipotetic un final terifiant. In plus, aducerea apei cu sita la monumentul gloriosului Stefan cel Mare nu salveaza altarul Moldovei de sacrificare. Nici onoare nu adaoga dispretuirea legamantului Mariei Sale „sa paziti acest pamant”. Cu demnitatea pierduta, Moldova nu e a voastra… Unde-ati ascuns Moldova, juruita de Creator? Ce vor zice copiii de la gradinite, auzind ca „Maldova nasa” (a voastra!) se restrange la perimetrul gradinei matusii Lisandra?

E de foarte si foarte bun augur ca lumea psihic sanatoasa nu stie de sumele enorme aruncate in vant la promovarea „Maldaviei” iluminatilor – palate / palatele renovate, proiecte „de anvergura”, l’étude „academic” si a.m.d, concentrate, per ensemble, in stufarisul paraului Narnova, afluent de stanga al Prututlui. Incurcatura e atat de presanta, incat diminuarea spatiului carpato-dunarean nu conteaza: „Moldova, tara de minune„, „Moldova are talent”, „100 de moldoveni au spus” etc. etc. – toti si toate din mahalaua de jos a satului Valea Perjii, Cimislia (contracandidat – sat Valea Perjii, raion Taraclia; in contextul teoriei chisinauiene, din alta „Maldova„). O nebunie fantezista, ce neaga jignitor ardoarea Rusiei Tariste in expansiunea balcanica: aceasta planuia fondarea Daciei (Regatul Daciei) prin incorporarea Valahiei, Moldovei si Basarabiei (?).

No, ghiaure!

Incontestabil reiese, bunii mei „amici statalisti”, ca aveti de furca cu un „al doilea” unionist – ce neobrazare! (primul e Mihai Bravu (n.1558, Targul de Floci – d.9 august 1601, Turda) – „marele voievod, ce au fost domn al Tarii Romanesti si Ardealului si Moldovei„). Iata ca tratatul semnat la Iași, 9 ianuarie 1792, inregistra sfarsitul razboiului ruso-turc dintre 1787 – 1791, iar Valahia (Tara Romaneasca) si Moldova cu Basarabia erau, adicatelea, una in ochii jefuitorului intervenient.

Teritoriul ocupat de Imperiul Tarist in urma razboiului ruso-turc din 1787 – 1791[4] 

Avem ferma convingere ca punerea semnului egalitatii intre evlavioasa „federatie” a Chisinaului (capodopera de ultima ora a stapanului din umbra) si frumoasa Tara de odinioara a Moldovei este un gest alogic, inacceptabil. Argumentul? Departe, lele, departe, pana la identificarea unei infame interferente intre cuvant si fapta. Patriotismul, jertfirea de sine, altruismul (mai bine sa dai, decat sa iei) nu stau in prim planul conducerii, elocventa fiind receptivitatea la cultura straina si ignoranta (fatala) a valorilor indigene. Chestiunea nu trebuie sa ne surprinda, cunoscandu-le radacinile depravate si preferabila tactica a strutului. Cert este ca, fara suport national, actiunea denota dezicerea de izvoare si abroga speranta reintregirii gliei si a natiei.

b) Iasi. Din cealalta parte, Targu’ Iesilor pastreaza intacte imaginea si slava Patriei, in posteritate. Mai fiind localitatea ei de fruntarie, municipiul simbolizeaza Tara pe arena mondiala.

III. Asimilarea de catre preacinstitul oras Chisinau a nominatiei de „capitale” a Moldovei, valoreaza cat o ceapa degerata

a) Chisinau. Impertinenta Chisinaului oficial nu cunoaste bariere. De unde si pana unde se reclama impostorul „inima” Moldovei? De parca nu ar fi indeajuns promulgarea secesionismului pagubos, iata-l angajand mantia de „capitali”. Nesabuita atribuire a dulcei denominatii aseamana uluitor cu povestea regelui gol – acela, chipurile, tot era „imbracat„.

Desi… Ce mai, pentru cei cu prezenta de spirit recunosc – inima Moldovei nu sunt Iasii, nici macar Chisinaul fariseic, ci pitorescul sat Vanatori, Nisporeni, sub Ungheni – in epoca de piatra, judetul Iasi, pe unde alergam copil fiind.

Realmente, administratia rusa se mobilizeaza la Chisinau abia in a.1818 si, pazea la lichele – nu cu titlu de buric al Universului, ci al unei firave autonomii (1816-1828). La scurt timp, in virtutea Legii din 29 februarie / 15 martie 1828, aceasta e categorisita deja la catastiful „oblaste” (gubernie). Mizeria e insotita de pravoclavnica avertizare: „toate afacerile se lucreaza in limba rusa[5].

Ca sa vezi. Cat de iute au insusit aborigenii idiomul „eliberatorului” – in numai 16 ani (1828 – 1812); prin metoda distrugerii a tot ce tine de habitatul dacic si plantarea consistenta a institutiilor pur rusesti.

b) Iasi. Scrie prin carti ca la a.1564, in a doua sa domnie, Alexandru Lapusneanu isi trece cancelaria din Suceava in municipiul Iasi[6]. Nu de voie buna, ci la ingerinta turcilor de a-si muta curtea mai aproape de ei. Drept urmare, in perioada 1564-1859, Iasii detin coroana voevodala; intre 1859 si 1862 orasul gazdueste sediul uneia dintre cele doua guvernari ale Principatelor Unite, iar intre 1916-1918 exercita statutul de resedinta a Romaniei. Mai retinem ca prima curte domneasca din Iasi, amintita la 8 octombrie 1434, dateaza din vremea domniei lui Alexandru cel Bun[7].

Incercat de vitregiile vremii – apa trece, pietrele raman – tronul Bogdaniei sta temeinic in Iasi. Cu toate ca suma de 148.150 lei, alocata pentru pierderile provocate orasului in 1861 prin schimbarea sediului guvernului la Bucuresti, ramane nerecompensata pana astazi[8]. Dar si asa, Moldova nu are nevoie de o alta Cetate de Scaun. Ea asteapta eliminarea eresiei „Principatul Moldovei a fost un stat (sublinierea ne apartine) ce a existat in Europa timp de peste cinci veacuri.[9] Ca sa ma exprim politicos, insist in concretizarea: utilizarea trecutului, la proba data, nicidecum nu concorda veridicitatii. De ce? Pentru ca civilizatia intelege sa uneasca diversitatile – , iar „desteptii” plesnesc in placerea dezbinarii propriului biotop. Strabuna resedinta princiara a Sucevei, garantat, o fi transmis si ea plecaciuni desavarsitei inselaciuni.

IV. Somptuoasa afirmatie precum ca la Chisinau locuiesc moldoveni, iar in Iasi romani, constituie o extraordinara sarlatanie

a) Chisinau. Din intreg mapamondul nestirbit, numai logaritmul marxist al Uniunii Sovietice reuseste imposibilul si explica „enciclopedic” nastrusnica diferentiere a jumatatilor unui corp integral. Asmutand moldovenii rasariteni contra celorlalte parti ale etniei romane, Rusia se poate pronunta, intr-un fel, satisfacuta: manevra defaimarii integralitatii s-a incununat de succes. Si, cat n-ar parea de straniu, steagul umilintei consangenilor e preluat de corifeii „canducatori„. Instructiunea lor – ce lasa de dorit, dar, si mai ales, absenta nationalismului, determina indicele plauzibil ca plutind pe „valurile Volgai„, ei n-au avut si nu vor avea vreodata personalitate.

Intelepciunea plugarilor invata: cum e Tanda, asa-i si Manda. Latinii redau opinia usor sofisticata: fiecare popor isi merita guvernantii. Nu incape indoiala ca necazul cel mare vine la plebe din prejudecatile agresorului, infiltrate din copilarie. Si, lucru stiut, cine traieste impreuna cu cei rai, devine si el rau. Pe toti acestia ii stigmatiza din adancimea secolelor vrednicul imparat Solomon: „caci ei nu dorm, daca n-au facut raul” (Proverbele (pildele) 4.16). In fine, la ce am ajuns? O parte bunicica a bastinasilor republicii nici sa auza / vaza, nici sub strasnice canoane n-a spovadui ca in arealul Prut-Carpati sau mai in sus – spre Bucovina, mai in jos – pe litoral, ar fi existat moldoveni. Ba nici ca-si perceapa viitorul decat sub cisma militara si, cu o „ruseasca” al naibei de „haraso”, cu „andipindentea” in vizorul tancurilor Armatei a 14-a pe Nistru, in ruptul capului nu se lasa de experienta comunismului deformat.

b) Iasi. Constituie o axioma enuntul despre omogenitatea diviziunilor egale ale unui intreg (chiar si ale unui norod). Cand au muscat Adam si Eva din fructul interzis, n-au gustat ei fruct analog? Si daca in a.1812, Curtea Imperiala Ruseasca rupe Principatul in doua, cum pot fi jumatatile lui diferite?

Aferim si iarta, Dumnezeule, hotul.

V. Cel putin din 2 puncte de vedere, Chisinaul n-are cum fi „al doilea stat romanesc”

Prima ipoteza. Istoria romanilor acrediteaza traditional TREI, Doamne, si toate TREI tari romanesti – Moldova, Ardealul si Tara Romaneasca.

Dintotdeauna statele mici si-au valorificat capacitatea de rezistenta intemperiilor vremii prin eventuale uniuni, comasari. Nu degeaba transmite un proverb indian: din ierburi se impleteste funia ce leaga pe elefant. Exista oare pentru moldovenii stramtorati de tragedia anului 1812 o alta reteta, decat cea clasica? Bineinteles, ca nu. Din care motive, ordonarea rationamentelor o facem in consideratiunea evolutiei firesti a statalitatii noastre exclusiv in parametrii Principatului, parte constituanta (a.1859) a Romaniei. Nu ramane loc, prin urmare, pentru „a -sprezecea” dublura suspicioasa de viitor.

A doua ipoteza.

a) Chisinau. Asa cum importul „calului troian” in cuprinsurile moldovenesti sesizeaza o zguduitoare realitate, evocam succinct discernamantul aventurei „status in statu„.

1. Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca (RASSM) – 12 octombrie 1924.

Cel mai socialist, prin forma, „stat moldovenesc”, releva prin continutul sau nu altceva, decat o ticaloasa parodie la vechea constructie autohtona. In fapt, este „pionierul” la declansarea devierilor paranormale. Promulgand pseudo-formatiunea ca pe un „al doilea” stat al moldovenilor, Uniunea Sovietica comite o injustitie fata de Romania.

2. Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca (RSSM) – 2 august 1940.

Iese la lumina focarul de sorginte kominternista, al Chisinaului. Doar ca paroxismul cotcariei razbate din sechestrarea si risipirea abuziva a intinsurilor romanesti invadate. Este tocmai momentul-cheie al celor ce „iubesc Maldova” – adunati cimitirele inapoi.

Dar ce le pasa lor, tradatorilor, de pamant strabun imprastiat? Profitori, nearticulandu-i graiul…

Cu partinica osteneala, in perioada 2 august 1940 – 27 august 1991, pretinsa RSSM accede in calitate de „al doilea”  beneficiar – fictiune (exceptand incadrarea in frontierele Romaniei in intervalul iunie, 1941 – august, 1944).

3. Republica Moldoveneasca Nistreana – RMN (pana la 25 august 1991, Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca Transnistreana) – 2 septembrie 1990.

Consemnam aparitia pe „globul Moldovei” (-merituoasa expresie a unuia din presedintii Parlamentului RM!) al celui „de-al treilea” pui de bogdaproste (fauritorii lui – nu autorii – il catalogheaza succesor direct al „primului stat al clasei muncitoare maldovinesti”- RASSM).

4. Unitatea Teritoriala Autonoma Gagauzia (initial, Republica Gagauza) / Avtonom Territorial Bölümlüü Gagauz Yeri – decembrie, 1990.

Nu includem formatiunea in site-ul „novatiilor” moldo-ivanesti (indiferent de  remarcabila voluptate  a separarii), caci ea se dezice de tot ce este moldovenesc (nu e clar, in acest caz,  pe-ale cui campii s-au oplosit?). Totusi, pentru a evita invinuirea de partinire, lasam teza (o fi „al patrulea„?) in suspans.

5. Republica Moldova (RM) – 27 august 1991 (care se da tot mai des cu formula „Maldova / Teara Maldaviei”).

Cu netarmuita afectiune evidentionam repetenta incurabila a proaspetei „capitali” la iarmarocul „statalitatilor revolutionare”. Criteriul cronologic marcheaza impartial locul „al patrulea” (cinci-?) in sirul aspirantilor la falsificarea si denigrarea conceptului autohton. Aforismul lui Emil Cioran – „Absurditatea este insomnia unei erori, esuarea dramatica a unui paradox.” pare lipit de halucinanta „pasare Phoenix”  a Moldovei. Cine sta pe ganduri, sa ma contrazica.

b) Iasi.  Vitalitatea Romaniei demonstreaza persistenta instrumentelor moldave in timp; si asta in lipsa avizului partidului comunist (bolsevic) al Uniunii Sovietice. Este punctul de reper „neglijat” in referintele savante. Cu certitudine, unicul „stat romanesc” al moldovenilor (de pretutindeni-!!!) nu poate fi altul, decat Moldova Istorica. In baza principiului enuntat, mentionam natura absolut defectuoasa a creaturilor diversioniste din albia Nistrului.

Desfasurarea penibila a evenimentelor devoaleaza scopul de lunga durata al liderilor U.R.S.S., care nici pe departe nu tintea Principatul (acesta nefiind subiect de sine statator al raporturilor internationale), ci intreaga Romanie. Sub care aspect, vorbind despre atrocitatile ce afecteaza constitutionalitatea moldoveneasca in ultima vreme, ne indreptam cugetul si rasuflarea inspre Iasi, raza convergenta a tuturor caminelor siluite.

VI. Distingerea din sfera distractiva

a) Chisinau.  Popas la o intrebare: ce trebuie sa intreprinda un carmuitor in cazul cand e economia sub zero, iar dorinta (competenta) de a o reanima lipseste?

Antica Roma a gasit solutia ideala: panem et circenses (paine si jocuri). Judecand ca e prea mult, Chisinaul modern ofera jocuri, cu regulile prestabilite.

1. Jocul „de-a limba”. Odata ce moldovenii Iasilor vorbesc romana, normal este ca „moldovenii” Chisinaului, sub unghi de vedere rosian, ciripesc in limba… mercuriana. Descoperindu-se imperfecte aici, legile naturii, denumirea limbii e stabilita prin vot (?) politic[10] de catre ditamai Parlamentul „terii”. Efemera „izbanda” a colonizatorilor continua intr-o disputa semantica fara logica. La discretia invitatilor se propune multime de variante: andorreza, argentiniana, austriaca, australiana, belgiana, braziliana, cipriana, etiopiana, el salvadoriana, lihtensteiniana, luxemburgheza, mexicana, monacheza… si a.m.d., corespunzator alfabetului „rosu”. Hai ca si procesul educativ al alolingvilor la capitol lingvistic s-a transformat intr-o parabola, tot datorita stradaniei autoritatilor. Doar ca materia tine de taramul matematicii superioare.

Sanctificarea ulterioara a limbii surdomutilor (ierta fie-mi obraznicia, am vrut sa spun – cea fara de nume[11]), indica prin excelenta gradul de indobitocire al indigenilor (Vai de biet roman saracul…), constransi sa estimeze libertatea de asi vocifera graiul printre garduri drept sarbatoare.

2. Jocul „de-a istoria”. Stiinta atesta ca Iasii studiaza „Istoria romanilor”. Pentru vajnica discriminare, Chisinaul aplica orice alta disciplina, numai sa fie substantial izolata de reflectarea-i caracteristica. Flexibila lista a indeletnicirilor mai include: „votarea unsilor, de-a prezidentu, reformele, privatizarea, utilizarea bonurilor patrimoniale, reparatia drumurilor, repartizarea ajutoarelor umanitare, impozitetarife / preturi europene – salarii / pensii locale, majorarea (nu indexarea) lefilor / pensiilor, lupta cu comunistii, combaterea coruptiei…

b) Iasi.  Adesea se aud zvonuri despre dileme economice la apus de Prut – o fi starea normala a activitatilor. Dar si asa, statistica plaseaza Romania, de regula, la cativa pasi inaintea Chisinaului.

Devine clar ca daca „nu se observa” desartaciunea materiala a „ecuatiei” scornite, nu se merita cearta pe tema rusinoasa. Dar nici e bine sa tina Iasii hangul satanistilor (consulta orori mass-media: Romania are frontiera la est cu Moldova / accidentarea a doi moldoveni in Iasi / reparatia trenurilor moldovenesti in Pascani[12]…).

VII. Deslusirea geografica

a) Chisinau.  Copiii de la gradinite, scoala, ba si lumea de buna credinta, adera la Adevar: inca inainte de facerea lumii, Prutul marca mijlocul Tarii, ci nu hotar nenatural. Si daca Chisinaul e asezat in partea stanga a fluviului, el totuna nu poate fi rupt din incadramentul divinitatii; cu toata aparenta lui revendicata. Blagocestivul e localizat la marginea pantei de sud-est a Podisului Moldovei Centrale, continuare a Podisului Moldovei, situat in partea dreapta a Prutului.

Intermezzo, pentru sumedenia „specialistilor” in enigma (?) moldovean – roman: Podisul Moldovei[13] este un podis situat in partile de est si nord-est ale Moldovei (Romania), continuandu-se dincolo de Prut, in Republica Moldova si Ucraina. Extremele acestei forme geografice sunt:

  • nord: Prutul superior
  • est: Valea Nistrului (Republica Moldova)
  • sud: Campia Romana, Dunarea si Marea Neagra
  • vest: Culoarul Siretului si Subcarpatii Moldovei

Interesanta conjunctura, stimati cercetatori: „nase rodnoe gosudarstvo” (scumpul nostru stat) – suveran si bla-bla-bla! (nu nu ma abtin de la un insemn al orgoliei rabufnite), depaseste limitele posesiunii permisive, inercaland Prutul. Problema delicata e ca pe creasta Balanestilor vantul bate permanent dinpre Ural, iar seara pe cer rasare o singura stea, a Kremlinului.

b) Iasi.  Daca Atotputernicul a plasat metropola Iasiului pe malul drept al Prutului, asta nu inseamna ca acolo locuieste specimenul cretinozaurilor. Per contrario, o superba aberatie ascund eruptiile combinate ale mass-media din mai noua „Moldavie” and Romania despre depistarea „moldovenilor” in cogeamite mijlocul Iasilor (ce bucurie o simti coana Chirita, ca nu e martora la atare bagatele: „carnaxi! ca era sa ma chiorasca!”). Minutul de triumf, de altfel, al cuceritorului de acum 200 de ani, care isi vede implinita sarcina „deosebirii” partilor identice. Ori, noi trebuie sa asteptam cuminti testul aleator „solem quis dicere falsum audeat?” (Indrazni-va cineva sa spuna ca soarele e fals?)

Rezulta ca in nici un chip nu poate hotarnici, domnilor academicieni, Romania la est (a se citi, Principatul Moldova) cu o „Moldova” inchipuita politic. Pasind vartos pe ingenioasa carare aleasa, ramaneti fara sfantul voievod Stephanus alias Chara-Bogdan Woieuodam Walachiae, deoarece e un non-sens, vorba ex-presedintelui U.R.S.S. tov. M.Gorbaciov, sa vii din Bacau in prea-fericita „Moldova” a Chisinaului (fenomenul „Ie Festival” numara printre participantii editiei a III-a, a.2014, mesterul popular Marian Lungu, venit din galacticul municipiu – http://www.fest.md/ro/evenimente/diverse/ie-festival-2014). Compara cu talcul pildelor: „omul de nimic, omul nelegiuit, umbla cu neadevarul in gura” (Proverbele (pildele) 4.16).

Rezulta iar, dragi politicieni (jurnalisti, analisti, comentatori etc), ca daca sunteti Dumneavoastra cei mai „moldoveni” dintre moldoveni, imperios necesar e sa UNITI POPORUL si PAMANTUL. Pentru podgoreni, „doua” Moldove pe harta e prea din cale-afara. Nu excludem ca pot avea si ei un gram de mandrie cetateneasca si vor alege candva cursa emanciparii sufletesti. Cu atat mai mult, ca in Carpatii Orientali vantul are obicei sa bata si dinspre occident. Apoi, la vest de Prut, noaptea cerul e insemnat de constelatii divine, nu coloniale…

A bon entendeuer…!

(…)

24 aprilie 2014

(Schita in lucru. Pentru doritorii de a semna articol complet– e-mail: dascalu.mi@gmail.com // RM. Chisinau. Relatii GSM-069693437)

Note

[1] Constitutia RM, art.1 alin.(1); http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731; accesat la 24 aprilie 2014.

[2] Carti romanesti vechi. Predoslovii. Antologie si cuvant inainte de Tudor Nedelcea. Scrisul romanesc. Craiova. 1994. Pag.17.

[3] Vezi dimensiunea ignorata a Basarabiei: „XVI. Imperiul Rusiei restituie Sublimei Porti intreaga Basarabie cu Akkerman, Chilia, Ismail si cu targurile si satele si tot ceea ce cuprinde aceasta provincie, dupa cum ii restituie si fortareata Bender. Citat dupa sursa: http://www.cimec.ro/Istorie/Istoria-romaniei-in-texte.pdf; accesat la 24 aprilie 2014.

[4] http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Ia%C8%99i.

[5] A.Boldur. Istoria Basarabiei. Editura Victor Frunza. B. 1992. Pag.333.

[6] Din alta parte, Marele savant B.P.Hasdeu aduce probe convingatoare in sustinerea unei date alternative: „In septembrie 1572 Iasul devine capitala Moldovei.” B.P.Hasdeu, „Opere. I. Poezii- Proza.”. Editie ingrijita de Stancu Ilin si I.Oprisan. Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta. Univers enciclopedic. B. 2006, p.691.

[7] A.D.Xenopol. Istoria romanilor din Dacia Traiana. Editia a IV-a. Vol.II. Editura stiintifica si enciclopedica. Bucuresti. 1986. Pag.156

[8] http://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99i; accesat la 24 aprilie 2014).

[9] http://istoria.md/articol/56; accesat la 24 aprilie 2014.

[10] Constitutia RM, art.13 alin.(1): „Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldoveneasca, functionand pe baza grafiei latine.”; http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731; accesat la 24 aprilie 2014.

[11] Codul Muncii al Republicii Moldova. „Articolul 111. Zilele de sarbatoare nelucratoare (1) In Republica Moldova, zile de sarbatoare nelucratoare, cu plata salariului mediu (pentru salariatii care sunt remunerati in acord sau pe unitate de timp– ora sau zi), sunt: … i) 31 august – sarbatoarea „Limba noastra”; http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=326757; accesat la 24 aprilie 2014.

[12] http://protv.md/stiri/international/uzina-din-pascani-care-a-modernizat-trenurile-moldovenesti-pusa.html; accesat la 14 iulie 2013).

[13] http://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Moldovei; accesat la 24 aprilie 2014.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: