EternaMoldova

Acasă » Dixi » Piata Marii Adunari Nationale, privata de demnitate

Piata Marii Adunari Nationale, privata de demnitate

Desartaciunea poftei „alesilor” din Valea Bacului (afluent de dreapta al Nistrului) de a se „omologa” pe arena mondiala rezulta usor din dictonul ce zice ca egoismul e samburele vietii. Cat de voluminos o fi orgoliul Chisinaului nu stim, doar ca dupa a.1991 unsul se vrea inmatriculat, cu tot dinadinsul, sub numele tezaur „Moldova / Basarabia”. Uitand cavalereste ca tocmai mai noua “mandra capitala” e responsabila de dezmembrarea rusinoasa la 2 august 1940 de catre sovietici a Basarabiei. Uitand, ca si rusofila biserica canta osanale si propovaduie astfel cuvintele din Isaia 44.6: „Moldova este Cea dintai si Cea de pe urma si afara de Ea nu exista alt Dumnezeu”.

Desi cu „pufusor pe botisor”, laboriosul participant al relatiilor internationale rupe unghiile intru a lasa toate pe apa sambetei: Rusia „invecinata” ne vegheaza grijuliu strasnica suveranitate; Romania, cu rumanii ei, se afla hat departe, la cativa-i parseci distanta (parsec – unitate de lungime folosita in astronomie, egala cu distanta parcursa de lumina in 3,26 ani-lumina). Acesta fiind hazardul – aprobat de Parlamentul „terii”, Domnul Dumnezeul nostru… cel de la Kremlin ne-a proclamat, in singularitate, drept cea mai „mulidovineaschi” Moldova. Deloc imprevizibil, bombonica inmoaie inimile ciobanasilor-mercenari. Ba insasi atmosfera publica instalata de curand demonstreaza indubitabil ca nu dificultatile recesiunii economice, ci lacunele educatiei morale determina continutul raportului dintre muma si fiul ra-(pit)-tacitor.

Pana la distramarea Urss-ului de Nord, falsa statalitate a moldovenilor rasariteni (pretinsa Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca-RSSM) mai putea fi explicata caine-caineste prin catusele sclaviei. Iata ca perpetuarea ei dupa a.1991 categoric nu agreata, fara decat in paginile nemuritorului Pact Molotov-Robbentrop, abil predicator al fortei brute. Cum altfel de explicat fenomenul aparentei „suveranitati” atunci, cand Basarabia (atentie la subiectul nominalizat; de departe nu e vorba de slavitul oras Chisinau), asadar, Basarabia niciodata in istorie n-a prezentat o entitate teritoriala separata; dara, mite, Chisinaul trunchiat?

Deci n-are cum, intr-o eventuala ipoteza, dobandi -!? ceea ce n-a posedat. O raliere perfecta la proverbul „Fala (demnitate?) goala, traista usoara” – haina uzurpata nu e pe masura. Transformarea „protoistoricei” RSSM in splendidul „Statul Republica Moldova”[1] miroase, mai degraba, a lea un veritabil separatism. Ca sa nu mai abordam precipitarea pustie vizavi de „indivizibilitatea” Pietei Marii Adunari Nationale[2]. Cantec-miraj interpretat in unison de ciobanasii-„revolutionarii” din Chisinau, Tiraspol, Comrat (or fi si altii, apostrofeaza Moscova). Greaseala reprosabila, concomitent, a Romaniei, ca nu sare cu „recunoasterea” acestora (si viitoarelor !) si deschidere de ambasade.

Miscarea de renastere nationala (a.1989) n-a reusit sa deschida abecedarul istoriei pentru guvernantii celui „stat suveran si independent, unitar si indivizibil” (alin.(1) art.1 Constitutia RM). Coplesiti de gravitatea evenimentului, „canducatorii” au preferat umflarea in pene, chiar daca ne fac de ras cu „savantele” idei despre puzderia de „Basarabii” / „Moldavii”. Mai mult, pentru a nu supara „multietnicii” am devenit diaspora a „romanilor de pretutindeni„, de parca n-am fi fost noi candva rupti din trupul Patriei, asemenea cum Isus Hristos a frant si a impartit painea ucenicilor, zicand: „Luati, mancati; acesta este trupul Meu.” (Matei 26.26). “Studii” (anti)-enciclopedice – de culoare autocrata / rosie / mai tarziu, „suverana” – imbuiba capul plebei cu fel de fel de novatii “moldoveniste”, atribuind fiecarei faramituri o cu totul alta identificare. Sa vedem cat costa doua-trei pacaleli din noianul celor brodate cu ata alba.

  1. Devine politica invederata a Republicii Moldova formula, bazata pe urmatoarele criterii :

a) Statalitate. Tovarasi. Pentru a scapa de urgia agresorilor (unul pagan, altul catolic, celalalt ortodox), impreuna cu Tara Romaneasca, Principatul instituie o noua factura statala – Romania. E un instrument salvator, practicat adesea de statele mici. In consecinta, indiferent de intemperiile vremii, statalitatea moldava a supravietuit si prospera, dai boje, doar ca intr-o noua alura. Hartuiala neincetata a Romaniei de catre Tartaria Mare, in scopul de a cuceri pamant moldovenesc, nu inseamna stingerea statalitatii musatine. Evident, de la cine fura hotul? De la statul (!) Moldova – incadrat in Romania.

Satul Vanatori, din Nisporeni, nicicand n-a constituit o unitate administrativ-teritoriala in afara Principatului. Alaturi de Basarabia, care nu s-a considerat (ne repetam fortat) macar o structura administrativa a Moldovei. Nici tu steag cu semiluna, nici diviziune teritoriala. De unde atunci sangeacuri prin sesul Narnovei (mic afluent de stanga al Prutului)?

Abia la 12 octombrie 1924, furtuna maximalist-bolsevica flutura mincinos stindardul Repulblicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti (RASSM). Ne vedem constransi sa amintim ca milostivenia tarilor rusi n-a depasit aici limitele unei ordinare „oblosti” (gubernie), incrancenat deznationalizate si rusificate. Cum de indica dar „iubaretii de Maldova” descendenta „statalitatii sotialisti moldovinesti” cu putin inaintea erei mezozoice? Nu trebuie sa fii mare strateg ca sa intelegi: unicul scop al cotcarilor e tinerea pamanturilor rapite ale Moldovei (interfluviul Nistru-Prut) sub control. Intr-un timp, tovarasii hasurau teritoriul Basarabiei, temporar ocupate (!?) chipurile de Romania burgheza. Despre ce relateaza sadea nominalizarea prea-fericitei „capitale” a Chisinaului pe pretentioasa harta a proaspetei scornituri RASSM / RSSM / RM…  Atat si nimic mai mult.

Concluzia? In cot il durea pe dumnealui, imperialistul, (si acum il doare!) de „statalitatea” podgorenilor.

b) Definitia precum ca inca dinainte de Hristos, „antica” republicuta etaleaza, ce mai, Tara Moldovei in persoana. Indigenii ei, sa vezi si sa nu crezi, sunt moldoveni. Revelatiune – curat minune, doar ca cine ar contesta “ingenioasa” bazaconie?

Luand ca suport premiza – Chisinaul e „Maldova”– iese la iveala, in mod obiectiv, un sir intreg de prozaice Moldove. Cu aceeasi similitudine, le trecem in evidenta, –

– Tinutul Herta – e Moldova;

– nordul Bucovinei – e Moldova;

– Hotinul – e Moldova:

– Transnistria – e Moldova;

– Cetatea Alba – e Moldova;

– Bugeacul (Basarabia istorica) – e Moldova;

– Insula Serpilor, cu o parte a deltei Dunarii – e Moldova;

– partea neatinsa a Principatului (la vest de Prut) – eterna Moldova!

Nu stiu la ce capitol se cuvine de inregistrat mai noile cnezate, al Republicii Moldovenesti Nistrene (altminteri, Приднестровская Молдавская Республика) si al Unitatii Teritoriale Autonome Gagauzia (Avtonom Territorial Bölümlüü Gagauz Yeri, Автономное территориальное образование Гагаузия / Avtonomnoe territorialnoe obrazovanie Gagauzia), din care motive le lasam neangajate; ca n-or fi din pamantul nostru?

Daca e Adevar netagaduit faptul ca suntem „maldaveni” (multumesc, intr-un fel, pentru invatatura), atunci, asemenea semenilor moldoveni de peste Prut, suntem romani. Asa se povesteste prin lume, de pe la a.1859 incoace. Omogenitatea realitatii dimensionale a vechii Dacii: teritoriul, limba, obiceiurile, dansul, imbracamintea, bucataria, cultura, religia etc – nimic de imprumut! – da peste cap calculele sofisticate ale demnitarilor de a-si impodobi cu zorzoane ipocrita podoaba.

O constatare de doi bani. Dupa sfasierea Moldovei in a.1812, Rusia Tarista trateaza in continuare Principatul ca pe un actor al arenei balcanice. Interesanta e imaginea generala a Instructiunilor Curtii imperiale, trimise la 6 iulie 1829, care „sunt o critica a institutiilor si practicilor Tarii Romanesti si Moldovei si un plan general, menit sa le reformeze „fara sa rastoarne legile fundamentale[3] .

c) surprinzatoarea noutate cu referinta la “capitalea / inima Maldovei”, municipiul Chisinau. Ce atitudine o lua la auzul blagocestivei vesti domnitorul Alexandru Lapusneanu, care intamplator isi asezase curtea (a doua domnie, a.1564) in Targul Iesilor?

d) smecheria ca articulam limba mercuriana. Frumoasa legenda a descalecatului arata dezinvolt ca limba noastra e maramureseana. Deoarece de pe meleagurile maramuresene au coborat peste Carpati si Dragos incepatorul, si Bogdan intemeietorul (voievod al Maramuresului si domn al Moldovei). Asta-i limba ce-o vorbim, in grai dulce moldovenesc.

2. Chisinaul secesionist argumenteaza stiintific ca Nistrul are doua maluri, locuite de moldoveni. Afectiunea de sorginte comunista nicicum, insa, nu-i permite sa decida cate maluri are Prutul (raul intern al Moldovei), de o parte a caruia habiteaza moldo-ivani, de cealalta – romani. E dovedit stiintific ca Nistrul are doua maluri, locuite de moldoveni. Stiinta de sorginte comunista nicicum, insa, nu poate decide cate maluri are Prutul (raul intern al Moldovei) de o parte a caruia habiteaza moldo-ivani, de cealalta – romani. Concludenta sesizare a marelui istoric N.Iorga „Nu state mici“[4] e facuta pe marginea analizei “formatiunii cehoslovace“ si de departe nu atinge „federatia” de pe dealul Buiucanilor (sector al Chisinaului). Cat de ispititoare, totusi, apare selectia ei in calitate de axioma.

3. De bine, de rau, califii Chisinaului si-au facut icoana din chipul marelui Stefan Voievod. Dar e nascut Maria Sa, cum s-ar zice azi, in Rumunia!? (n.1433, Borzesti – d.2 iulie 1504, Suceava; din anul 2005, Borzesti este un cartier al municipiului Onesti, judetul Bacau). Iar mai pe urma, daca si s-a acceptat, scrasnind din dinti, studierea unor pitecantropi de originea lor ciudata – „maldaveni / romani” – !? (exemplu – M.Eminescu, V.Alecsandri, I.Creanga, N.Iorga, P.Movila, C.Porumbescu. G.Enescu…), apoi vezi bine, mama draga, si acestia sunt din Romania. Nimic comun cu „nasa Maldavia” (in traducere- „a noastra” – adica, a lor!), capriciu impins vartos de amicii colonisti si beizadelele comuniste.

Cat priveste bastinasii, inchinarea lor la idoli straini notifica un urias nonsens. Ce altceva contureaza, in aceasta legatura, proslavirea poetului rus A.Puschin – aproape moldo-ivan, caci atatea intitulari s-au plantat aiurea, si mai licaresc inca, prin colbul nefericitei ex-RSSM, de-am ajuns de rasul gainilor – nici tu personalitate, nici tu demnitate. Sau venerarea cneazului rus Alexandr Nevski (n.1220, Pereslavl-Saleski, regiunea Iaroslav – d.14 noiembrie 1263, Gorodet, regiunea Nijni Novgorod), care si-a inaltat odinioara biserica (hram) in orasul Ungheni. Ori, e criza la noi de sfinti autohtoni? Aferim, Doamne. Mare pacat ca nu s-au invatat ghiaurii a privi lucrurile materiale din perspectiva cea spirituala a mamei sale.

Cate cimilituri, Doamne, si toate in van.

Rationamentul ce se impune atesta dur falsitatea “moldovenismului” intretinut de focul muscalesc.

(…)

21 decembrie 2014

Note

[1] Art.1 Constitutia RM din  29.07.1994, Monitorul Oficial nr.1 din 12.08.1994. In vigoare : 27.08.1994; sursa – http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731; accesat la 21.XII.2014.

[2] Piata Marii Adunari Nationale – piata publica din centrul municipiului Chisinau.

[3] Conform instructiunilor de la Petersburg, dispozitţiile Regulamentului organic pentru Moldova si ale celui pentru Tara Romaneasca (promulgate in a.a.1831-1832) urmau sa fie cat mai identice. Regulamentul acorda moldovenilor din Tara Romaneasca si locuitorilor acesteia din Moldova un fel de concetatenie. Mai mult, art.371 din Regulamentul Tarii Romanesti si art.425 din Regulamentul Moldovei – in virtutea comunitatii de limba, religie, obiceiuri si interese ale locuitorilor din ambele principate – proclama „nedespartita lor unire”, ca fiind o necesitate „mantuitoare”. Sursa – http://www.crispedia.ro/Regulamentul_organic_in_Moldova_si_Tara_Romaneasca; accesat la 21.XII.2014.

[4] Nicolae Iorga. In lupta cu absurdul revizionism maghiar. Editura Globus. B. 1991, pag.211.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: