EternaMoldova

Acasă » Dixi » Ce te-aș întreba eu, dulce Românie

Ce te-aș întreba eu, dulce Românie

Reclame

Ce te-aș întreba eu, dulce Românie,

Țara mea de glorii, Țara mea de dor?

***

Io, moldovean din moși-stramoși, unul din singularitățile poporului român dezbinat,

PORNIND de la aspirațiile seculare ale poporului de a trăi într-o țară suverană,

AVÂND în vedere continuitatea statalității poporului moldovenesc în contextul istoric și etnic al devenirii lui ca națiune,

NAZUIND spre satisfacerea intereselor tuturor cetățenilor, indiferent de originea etnică,

CONSIDERÂND statul de drept, pacea civică, democrația, demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic valori supreme,

FIIND CONȘTIENT de responsabilitatea și obligațiile mele față de generațiile precedente, actuale și viitoare,

REAFIRMÂND devotamentul față de valorile general-umane, dorința de a trăi în pace și bunăînțelegere cu toate popoarele lumii conform principiilor și normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional,

sesizez statul român / comunitatea internațională privitor la vătămarea grosolană a Drepturilor și Libertăților mele, cu referință la următoarele:

  1. Sunt moldovean de origine, iar Moldova e parte constituantă a statului român modern din 1859 până în prezent.
  2. Părinții mei s-au născut cetățeni români: ce soi de națiune voi fi eu? Dispozițiile art.4 Legea nr.21/1991 a cetățeniei române argumentează dobândirea cetãţeniei române prin naştere (sursa – https://www.sri.ro/fisiere/legislatie/L21-1991.pdf). Iar prevederile art.5 alin.(2) din Constituția României stipulează univoc: Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.
  3. Care e vina mea că părinții – ambii născuți în regatul România Mare, au fost înrobiți de către Imperiul Sovietic și, fără a fi întrebat, eu m-am născut în afara hotarelor politice ale Patriei?
  4. Art.5 alin.(2) Legea nr. 21/1991 stipulează condițiunile dobândirii cetățeniei române prin naştere – „(2) Sunt, de asemenea, cetãţeni români cei care:
    (…)
    b) s-au nãscut în strãinãtate şi ambii pãrinţi sau numai unul dintre ei are cetãţenia românã.
  5. M-am nascut în sat Vânători, raion Nisporeni, pretinsul „Statul Republică Moldova” – ca și cum în străinătate-?, cu numele schimonosit în fel și chip: Даскелу, Dascal, Dascalo,  Dascălu, Dascalu. Din insistenta nechibzuită, am semnat întotdeauna Dascălu.
  6. Cetãţenia românã nu mi-a fost retrasă, iar eu n-am renunţat la ea. Prin uirmare, prerogativele art.24 Legea nr.21/1991 cu referință la pierderea cetãţeniei române nu se răsfrâng asupra mea.
  7. Și atunci, de ce nu mi se acordă cetățenia română, prompt, la prima solicitare:

– fără a mă pune în gardă cu sumedenie de acte;

– fără a mă îndruma (contra nervi, timp pierdut și taxe exorbitante) la corectarea greșelilor din acte, comise de mari grămatici sau coloniștii epocii;

– fără a despuia sume bănești de pe mine, căci eu, având temeiul argumentat al abandonului din 28 iunie 1940, nu cer despăgubiri.

   8. Jocul murdar al politicii de interese vizavi de nenorocirea Patriei și a poporului sechestrat violent, eu nu-l accept. Ori, Declarația Universală a Drepturilor Omului[1] stabilește la art.15: “ Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetățenia sa sau de dreptul de a-și schimba cetățenia.

     9. Ingenioasa aberație cu referință la “poporul / limba moldovenească” de pe o parte și “poporul / limba română” de pe cealaltă parte a Prutului, râul intern al Moldovei, neagă veșnicia naturii; deci sunt împotriva lui Dumnezeu.

     10. Mai recent, și Ucraina (parcă) dă semne de conciliere în problema raptului teritorial din străbuna Moldova[2]. În fapt, întâlnim cea mai concludentă dovadă, sub un anume unghi de vedere, a formidabilei noastre adaptări la evoluționismul primitiv; că nu am fost în stare să apărăm ce ne aparține de ius naturale; am tot așteptat mila??? omenia??? de la cotropitor.

Rezumat.

A. Ținutul Herța, nordul Bucovinei și Basarabia – integră ! – sunt victimă a Pactului Ribbentrop-Molotov. Pactul e denunțat de întreaga omenire (Uniunea Sovietică – unul din semnatari – califică, la 24 decembrie 1989, odioasa înțelegere ca nulă ab initio, prin hotărârea nr.979-1 a Sovietului Deputaților Poporului: „ Congresul deputaților poporului din URSS condamnă faptul semnării „Protocolului adițional secret” din 23 august 1939 și a altor acorduri secrete cu Germania. Congresul consideră protocoalele secrete din punct de vedere juridic ca fiind nule și neavenite din data semnării lor”. [Второй Съезд народных депутатов СССР. Стенографический отчет. М., 1990. Т. IV, р. 613.];

B. Strălucitul „Statul Republica Moldova” (art.1 Constituția RM) recunoaște în Declarația de independență (27 august 1991) că „parlamentele multor state în declarațiile lor consideră înțelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul URSS și Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio și cer lichidarea consecințelor politico-juridice ale acestuia, fapt relevat și de Conferința Internațională „Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele sale pentru Basarabia” prin declarația de la Chișinău adoptată la 28 iunie 1991”;

C. Neghioaba nedumerire ce apare vizavi de formalismul declarațiilor, conferințelor, independențelor[3] Chișinăului, nu gasește altă explicație decât în filosofia formidabilei rezoluțiuni a savantului B.P.Hașdeu cu referință la “ochilarii[4] strict necesari pentru a înțelege de ce, contrar aparentei căderi a catușelor coloniale (a.1991), e încurajată promulgarea înverșunatului separatism?

Dulce Românie, asta te întreb:

– De ce nu se lichidează consecințele politico-juridice ale Pactului Ribbentrop-Molotov – considerat nevalabil din data semnării, cu reabilitarea frontierelor de până la 28 iunie 1940?

– La ce nivel coboară încrederea pământenilor, ignoranța demonstrată de statul român modern? Agresiunea sovietică din 28 iunie 1940 asupra ținutului Herța, nordului Bucovinei și Basarabiei e comisă în raport cu România. Urmează, deci, ca România să protejeze aceste teritorii și populația lor. Cu atât mai mult, că Actul Unirii Basarabiei cu România din 27 martie / 5 aprilie 1918 nu e anulat!

– Cine, când modifică Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române (https://www.sri.ro/fisiere/legislatie/L21-1991.pdf) în vederea înlesnirii procedurii de redobândire a cetățeniei de către populația din teritoriile abandonate?

                       Mihai Dascălu                                                                             18 ianuarie 2015

Note

[1]. Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 10 de septembrie 1948.

[2] Articolul “Украина допускает отказ от ранее не принадлежавших ей Северной Буковины и Южной Бессарабии”; sursa –  http://omg.md/index.php?newsid=7160&jdfwkey=catta3; accesat la 18 ianuarie 2015.

[3] http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova (pct.1.4 si 1.9); accesat la 18 ianuarie 2015.

[4] B.P.Hasdeu. “Scrieri Istorice, I. Studii. Din volume 1864-1898” Editie critica de I.Oprisan. Editura VESTALA. Bucuresti-2008, p.224.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: