EternaMoldova

Acasă » Dixi » Ce te-aș întreba eu, dulce Românie

Ce te-aș întreba eu, dulce Românie

Reclame

Ce te-aș întreba eu, dulce Românie,

Țara mea de glorii, Țara mea de dor?

(…)

***

Io, moldovean din moși-stramoși, unul din singularitățile poporului dezbinat,

PORNIND de la aspirațiile seculare ale poporului de a trăi într-o țară suverană,

AVÂND în vedere continuitatea statalității poporului moldovenesc în contextul istoric și etnic al devenirii lui ca națiune,

NAZUIND spre satisfacerea intereselor tuturor cetățenilor, indiferent de originea etnică,

CONSIDERÂND statul de drept, pacea civică, democrația, demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic valori supreme,

FIIND CONȘTIENT de responsabilitatea și obligațiile mele față de generațiile precedente, actuale și viitoare,

REAFIRMÂND devotamentul față de valorile general-umane, dorința de a trăi în pace și bunăînțelegere cu toate popoarele lumii conform principiilor și normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional,

sesizez statul român / comunitatea internațională privitor la vătămarea grosolană a Drepturilor și Libertăților mele, cu referință la următoarele:

  1. Sunt nascut în sat Vânători, Nisporeni, sub Ungheni, cu numele schimonosit în fel și chip: Daschelu, Dascal, Dascalo,  Dascălu, Dascalu. Din insistenta nechibzuită, am semnat întotdeauna Dascălu.
  2. Părinții mei fiind cetățeni români – născuți în regatul România Mare, ce soi de națiune voi fi eu?
  3. Care e vina mea că părinții au fost înrobiți de către Imperiul Sovietic și, fără a fi întrebat, eu m-am născut în afara hotarelor politice ale Patriei?
  4. De ce nu mi se acordă cetățenia română, prompt, la prima solicitare:

– fără a mă pune în gardă cu sumedenie de acte;

– fără a mă îndruma la corectarea greșelilor din acte (contra nervi, timp pierdut și taxe exorbitante), comise de mari grămatici sau coloniștii epocii;

– fără a despuia sume exorbitante de pe mine, căci eu, având temeiul argumentat al abandonului din 28 iunie 1940, nu cer despăgubiri.

  1. Jocul murdar al politicii de interese vizavi de nenorocirea Țării și a poporului sechestrat violent, eu nu-l accept. Ori, Declarația Universală a Drepturilor Omului[1] stabilește la art.15: “ Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetățenia sa sau de dreptul de a-și schimba cetățenia.
  2. Ingenioasa aberație cu referință la “poporul / limba maldavineaschî” de pe o parte și “poporul / limba română” de pe cealaltă parte a Prutului, râul intern al Moldovei, neagă veșnicia naturii; deci sunt împotriva lui Dumnezeu.
  3. Mai recent, și Ucraina (parcă) dă semne de conciliere în problema raptului teritorial din străbuna Moldova[2]. În fapt, întâlnim – atenție! – cea mai concludentă dovadă, sub un anume unghi de vedere, a formidabilei noastre adaptări la evoluționismul primitiv; că nu am fost în stare să apărăm ce ne aparține de ius naturale; am tot așteptat mila??? omenia??? de la cotropitor.

Rezumat.

A. Basarabia – integrală ! – este victima Pactului Ribbentrop-Molotov. Pactul e denunțat de întreaga omenire (Uniunea Sovietică – unul din semnatari – califică, la 24 decembrie 1989, odioasa înțelegere ca nulă ab initio, prin hotărârea nr.979-1 a Sovietului Deputaților Poporului: „ Congresul deputaților poporului din URSS condamnă faptul semnării „Protocolului adițional secret” din 23 august 1939 și a altor acorduri secrete cu Germania. Congresul consideră protocoalele secrete din punct de vedere juridic ca fiind nule și neavenite din data semnării lor”. [Второй Съезд народных депутатов СССР. Стенографический отчет. М., 1990. Т. IV, р. 613.];

B. Strălucitul „Statul Republica Moldova” (art.1 Constituția RM) recunoaște în Declarația de independență (27 august 1991) că „parlamentele multor state în declarațiile lor consideră înțelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul URSS și Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio și cer lichidarea consecințelor politico-juridice ale acestuia, fapt relevat și de Conferința Internațională „Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele sale pentru Basarabia” prin declarația de la Chișinău adoptată la 28 iunie 1991”;

C. Neghioaba nedumerire ce apare vizavi de „nenumăratele” declarații, conferințe, independențe[3] ale Chișinăului, nu gasește altă explicație decât în filosofia formidabilei rezoluțiuni a savantului B.P.Hașdeu cu referință la “ochilarii[4] strict necesari pentru a înțelege de ce, contrar aparentei căderi a catușelor coloniale (a.1991), e încurajată promulgarea înverșunatului separatism?

      D. Dulce Românie, asta te întreb:

– De ce nu se lichidează consecințele politico-juridice ale Pactului Ribbentrop-Molotov – considerat nevalabil din data semnării, cu reabilitarea frontierelor de până la 28 iunie 1940?

– La ce nivel coboară încrederea pământenilor, ignoranța demonstrată de statul român modern?

– Cine, când modifică Legea 21/1991?

                       Mihai Dascălu                                                                             18 ianuarie 2015

Note

[1]. Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 10 de septembrie 1948.

[2] Articolul “Украина допускает отказ от ранее не принадлежавших ей Северной Буковины и Южной Бессарабии”; sursa –  http://omg.md/index.php?newsid=7160&jdfwkey=catta3; accesat la 18 ianuarie 2015.

[3] http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova (pct.1.4 si 1.9); accesat la 18 ianuarie 2015.

[4] B.P.Hasdeu. “Scrieri Istorice, I. Studii. Din volume 1864-1898” Editie critica de I.Oprisan. Editura VESTALA. Bucuresti-2008, p.224.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: