EternaMoldova

Acasă » Dixi » Ce te-as intreba eu, dulce Romanie

Ce te-as intreba eu, dulce Romanie

Ce te-as intreba eu, dulce Romanie,

Tara mea de glorii, tara mea de dor?

(…)

***

Io, moldovean din mosi-stramosi, unul din singularitatile poporului dezbinat,

PORNIND de la aspiratiile seculare ale poporului de a trai intr-o tara suverana,

AVAND in vedere continuitatea statalitatii poporului moldovenesc in contextul istoric si etnic al devenirii lui ca natiune,

NAZUIND spre satisfacerea intereselor tuturor cetatenilor, indiferent de originea etnica,

CONSIDERAND statul de drept, pacea civica, democratia, demnitatea omului, drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic valori supreme,

FIIND CONSTIENT de responsabilitatea si obligatiile mele fata de generatiile precedente, actuale si viitoare,

REAFIRMAND devotamentul fata de valorile general-umane, dorinta de a trai in pace si bunaintelegere cu toate popoarele lumii conform principiilor si normelor unanim recunoscute ale dreptului international,

sesizez statul roman / comunitatea internationala privitor la vatamarea grosolana a Drepturilor si Libertatilor mele, cu referinta la urmatoarele:

  1. Sunt nascut in sat Vanatori, Nisporeni, sub Ungheni, cu numele schimonosit in fel si chip: Daschelu, Dascal, Dascalo,  Dascălu, Dascalu. Din insistenta nechibzuita, am semnat intotdeauna Dascălu.
  2. Parintii mei fiind cetateni romani – nascuti in regatul Romania Mare, ce soi de natiune voi fi eu?
  3. Care e vina mea ca parintii au fost inrobiti de catre Imperiul Sovietic si, fara a fi intrebat, eu m-am nascut in afara hotarelor politice ale Patriei?
  4. De ce nu mi se acorda cetatenia romana, prompt, la prima solicitare:

– fara a ma pune in garda cu sumedenie de acte;

– fara a ma indruma la corectarea greselilor din acte (contra nervi, timp pierdut si taxe frumoase), comise de mari gramatici sau colonistii epocii;

– fara a despuia sume exorbitante de pe mine, caci eu, avand temeiul argumentat al abandonului din 28 iunie 1940, nu cer despagubiri.

  1. Jocul murdar al politicii de interese vizavi de nenorocirea Tarii si a poporului sechestrat violent, eu nu-l accept. Ori, Declaratia Universala a Drepturilor Omului[1] stabileste la art.15: “ Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa sau de dreptul de a-si schimba cetatenia.
  2. Ingenioasa aberatie cu referinta la “poporul / limba maldavineaschi” de pe o parte si “poporul / limba romana” de pe cealalta parte a Prutului, raul intern al Moldovei, neaga vesnicia naturii; deci sunt impotriva lui Dumnezeu.
  3. Mai recent, si Ucraina (parca) da semne de conciliere in problema raptului teritorial din strabuna Moldova[2]. In fapt, intalnim – atentie! – cea mai concludenta dovada, sub un anume unghi de vedere, a formidabilei noastre adaptari la evolutionismul primitiv; ca nu am fost in stare sa aparam ce ne apartine de ius naturale; am tot asteptat mila??? omenia??? de la cotropitor.

Rezumat.

A. Basarabia – integrala ! – este una din victimele Pactului Ribbentrop-Molotov. Pactul e denuntat de intreaga omenire (insasi Uniunea Sovietica – unul din semnatari – califica, la 24 decembrie 1989, odioasa intelegere ca nula ab initio, prin hotararea nr.979-1 a Sovietului Deputatilor Poporului: „ Congresul deputatilor poporului din URSS condamna faptul semnarii „Protocolului aditional secret” din 23 august 1939 si a altor acorduri secrete cu Germania. Congresul considera protocoalele secrete din punct de vedere juridic ca fiind nule si neavenite din data semnarii lor”. [Второй Съезд народных депутатов СССР. Стенографический отчет. М., 1990. Т. IV, р. 613.];

B. Stralucitul „Statul Republica Moldova” (art.1 Constituitia RM) recunoaste in Declaratia de independenta (27 august 1991) ca „parlamentele multor state in declaratiile lor considera intelegerea incheiata la 23 august 1939, intre Guvernul URSS si Guvernul Germaniei, ca nula ab initio si cer lichidarea consecintelor politico-juridice ale acestuia, fapt relevat si de Conferinta Internationala „Pactul Molotov-Ribbentrop si consecintele sale pentru Basarabia” prin declaratia de la Chisinau adoptata la 28 iunie 1991”;

C. Neghioaba nedumerire ce apare vizavi de „nenumaratele” declaratii, conferinte, independente[3] ale Chisinaului, nu gaseste alta explicatie decat in filosofia formidabilei rezolutiuni a savantului B.P.Hasdeu cu referinta la “ochilarii[4] strict necesari pentru a intelege de ce, contrar aparentei caderi a catuselor coloniale (a.1991), e incurajata promulgarea inversunatului separatism?

      D. Dulce Romanie, asta te intreb:

– De ce nu se lichideaza, pentru Basarabia consecintele politico-juridice ale Pactului Ribbentrop-Molotov – considerat nevalabil din data semnarii, cu reabilitarea frontierelor de pana la 28 iunie 1940?

– La ce nivel coboara increderea pamantenilor in Romania, ignoranta demonstrata de statul roman modern?

                       Mihai Dascalu                                                                             18 ianuarie 2015

Note

[1]. Declaratia Universala a Drepturilor Omului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 10 de septembrie 1948.

[2] Articolul “Украина допускает отказ от ранее не принадлежавших ей Северной Буковины и Южной Бессарабии”; sursa –  http://omg.md/index.php?newsid=7160&jdfwkey=catta3; accesat la 18 ianuarie 2015.

[3] http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova (pct.1.4 si 1.9); accesat la 18 ianuarie 2015.

[4] B.P.Hasdeu. “Scrieri Istorice, I. Studii. Din volume 1864-1898” Editie critica de I.Oprisan. Editura VESTALA. Bucuresti-2008, p.224.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: