EternaMoldova

Acasă » Dixi » Diaspora mea, Romania

Diaspora mea, Romania

Fotografia postată de Belibrov Ionut Ciprian.

Cine-a spus ca poporatiunea din lunca Narnovei (afluent de stanga al Prutului) nu e de etnie romana? Fara indoiala, rusii cu ceva scoala au studiat in detalii trasatura specifica a sovinismului velicorus – expansionismul. Avem temei sa presupunem si buna cunoastere a realitatilor din regiunea Europei de sud-est, deoarece, de cum a prins la pene, matusca-Rusi angreneaza vesnic, printre altele, directia balcanica. Neglijam, in cazul dat, obiectivele scontate, axandu-ne pe calea ce urma sa o parcurga „eliberatorul”, adica drumul strategic, dar proscris, al intinsurilor valahe.

Frumoasa intentie si-o reclama, alintand pe unul din mostenitorii Curtii Imperiale cu inscriptia pe esarfa “Principe al Daciei”; bineinteles, sub coroana vulturului bicefal al samoderjetului. Altadata, sub presiunea ambiantei nefavorabile, isi rectifica planurile, urzind simplista divizare a Principatelor romane in patru guvernaminte – ruse, clar lucru. Ca pana la urma s-a multumit doar cu smulgerea interfluviului Nistru-Prut, asa, se vede, a harazit Dumnezeu pentru cei pacatosi – sacrificand un fragment, salvezi viitorul. Cu ce s-au ales neputinciosii?

Cu o hartuiala permanenta, in care uriasul colos castiga dupa principiul: cand el deasupra, cand noi dedesubt; interpretarea adesea inversandu-se: cand el ne bate pe noi, cand noi suntem batuti de dansul. Acuma, c-am ajuns in al 3-lea mileniu dupa Hristos, ne trezim din nou cu “savantele” bazaconii ex-sovietice la usa – reimprospatate, usor retusate, desi tot pline cu venin antiromanesc. In discernamant, redam cateva din nepieritoarele margaritare, preluate vajnic in mostenire de”independent” -istii anului 1991:

1. “Maldova” incepe si se termina pe Valea Bacului. Respectiv, povestea descalecatului, incalcita indeajuns de batranii cronicari, se redacteaza conform partinicei platforme. Imperios necesar contemporanilor e sa manifeste circumspectie la acoperirea documentara, oferita necredinciosilor de catre Academia de Stiinte… “a Maldovei[1]. In context, avem ferma convingere ca un om bine educat niciodata nu va numi o parte cu numele intregului, altfel: a) aduce ofensa primului; b) denigreaza imaginea celui de-al doilea. Intelepciunea batraneasca precum ca le ton fait la musiquie conduce la unica concluzie posibila: Academia republicii o fi plecata, se vede, la vanatoare de zimbru; si numai fotoliile reflecta amprentele nezduncinatei prietenii comunisto-fasciste, consolidate la 23 august 1939.

2. Raul Prut, zice cotropitorul, nu mai curge prin mijlocul Moldovei, ci constituie granita dintre “nasa Moldavia” si Rumunia. Intalnim dovada cea mai peremptorie a inepuizabilitatii marilor descoperiri geografice, cu fermecatoarea remarca: Marco Polo, Cristofor Columb, Vasco da Gama, Fernando Magellan etc. raman repetenti in fata prea-turcitei Moscove.

3. Romania, bine merci, arata si ea la est hotar… cu Moldova (!?). Mai, sa fie. Ar putea, atunci, cineva nominaliza dinozaurii ce-au institutionalizat-o la Mica Unire? Intr-o gluma declasata, pornim numeratoarea de la cei 4 sfinti, care-au fost 3 – Luca si Matei.

4. Capitala celei mai moldovene “Maldove” – s-o stie toti! – nu este orisicare localitate prapadita; total gresit, ladies and gentlemen. Anume slavitul oras Chisinau este capitala… Moldovei. Tocmai asa scrie prin manualele din mezozoicGravitatea fenomenului exceleaza expres, avand in vedere ca pentru viitorul apropiat sta la rand… Dar sa nu grabim, asteptam cuminti  votul decisiv – recunoasteti figura? al Parlamentului. In considerenta eventualei modificari, anticipam usor evenimentul si observam finetea sintagmelor: „radio Australia-1” / postul TV „Australia-1” – toate, cu sediul in Piata Marii Adunari Nationale[2]. Realmente, a-si ruga sa ma lumineze cineva cand a purtat Moldova numele de “Republica Moldova”? Esential e ca la nimeni inca nu s-a rasucit limba, de-atata zel in promulgarea distorsiunii. Stand cuminte intr-un picior pe „federatiunea” din dealul Balanestilor[3], proletarii cu referinte biografice nevalabile, precis, nu se vor accidenta si la nominativul aleatoriu: „Austria” vs „Sovietscaia Moldavia„.

5. “Basarabia” – cine e nesigur – se afla sub coasta oraselului Bucovat, din Straseni. Numai astfel ajutam Kremlinul sa justifice ciopartirea teritoriilor ocupate la o luna si 5 zile (2 august 1940) dupa invadare (28 iunie 1940). Mai retinem pretinsa lui ipoteza vizavi de „protoistorismul” sine statator al Basarabiei. Interesant, care din 3 „Bessarabii” i se nazare strainului mai „suverana„: istorica mosie a transdanubiana a voievozilor munteni / cea infiripata de dumnealui „eliberatorul” in 1812 sau cea cu „dOUA andipindente„[4] din curtea Primariei Anenii Noi?

6. Omenirea condamna Pactul Ribbentrop-Molotov si-l declara nul ab initio; dar asta nu aduce, la Chisinau, lichidarea consecintelor agresiunii: Basarabia nu-i reintregita, frontierele incalcate flagrant nu sunt reabilitate. Capul plecat si teoria nascocita a moldovenismului si-au pus la temelie pseudo-statalistii mancurti. Fara a mai dezvolta comentariul, subliniem ca recurgerea tot mai consistenta la reprobabile improvizari gen „Moldavia / Teara Maldovei / Basarabia” releva caducitatea notorie a „mioriticului” statulet incropit de tov.Stalin. De ce si pana cand, Doamne?

7. Redobandirea cetateniei furate e apreciata la bani grei (cine-i talharul?) pentru smecherii cei “multi”, vorba boierului Motoc.

8.  Rupti am fost cu tancurile din trupul Patriei; cu atat mai banal e faptul ca am devenit, recent, diaspora a Romaniei (membru constitutiv al careia este MOLDOVA).

9. Articularea limbii ruse la Congresele diasporei moldovenesti, in Chisinau, devine o axioma – sa fie pe intelesul tuturor moldo-ivanilor. (…)

In loc de rezumat. Coborandu-ne in gloata plebei, colectam roadele semanate de excentricii “alesi ai boborului”. Un singur exemplu, lipsit de insemnatate la nivelul macrocosmosului in asemenea masura, pe cat de periculoasa e mizerabila-i incarcatura microcosmica. Uite, ca din intreg – scuzati – habitatul istoric moldovenesc, la Chisinau talent are exclusiv „Bogdania” de buzunar[5]. Acolo se invita “maldaveni cistae” (adecvati), adica, locuitorii din mahalaua Poarta Tarnii, sat Vanatori, Nisporeni, sub Ungheni. Restul satului – „ni za chto” (similar categoricei afirmatii a unuia din eroii celebrei comedii „Ivan Vasilievici isi schimba profesia„). Altcineva, cum ar fi bacauanii Antarctidei, macar nu sunt moldoveni, ci “rumuni”; deci, nici talent n-au. Au deschis, ce-i drept, „muncitorii” vama unui „ratacitor” de prin partile Ipotestilor, Botosani; pasaport i-au dat cu deochiata mentiune „moldovean si roman„,  dar si acela a luat-o razna cu a lui “Suntem romani si punctum”.

Cat priveste, Herta, Cernauti, Balta, Tiraspol, Cetatea Alba, Ismail… aceste si alte localitati / meleaguri „diasporice” s-o fi ancorat pe planeta Mercuriu, caci nu apartin Moldovei… Stop, eroare grava; de jure, tinuturile apartin desigur Moldovei. Corect trebuie indicat: “New-Valachia” le abandoneaza, demnitarii careia se dezic de origini, in plina concordanta cu ideologia “moldovenista”. Dureros din cale-afara e ca nu le „observa” insasi Rumunija, pe care vant rece n-o atinge de transforma stravechea vatra intr-o cogeamite diaspora. In special, dupa potolirea treptata a revigorarii a.1989, grandioasa potlogarie desfasurata de comun acord pe tarmurile Prutului intrece in amploare spectacolul de pe Nistru. Sa fie mintea „revolutionarilor” prea scurta? Nu cred. Mai degraba, impedimentul e ascuns in prevalarea intereselor personale sau de grup ale califilor. Apoi, si suzeranul din umbra nu-i deranjat. Din cealalta parte, pasivul electorat isi asuma complicitatea la apocalipsa eufemericei constiinte nationale, sporindu-i ambiguitatea cu ravnitele calatorii, pe risc propriu, in calitate de gastarbeiter.

Invicibila pozitiune a “om-ologilor” chisinauieni asemana izbitor cu cea a lui Sisif, anticul rege al Corintului, care fusese pedepsit sa ridice un bloc de piatra pana in varful unei coline; o data ajuns acolo, blocul se pravalea si cazna trebuia reluata. La dansul, pedeapsa era din Infern; a noastra, de unde se trage? Iar daca cineva considera teza abordata o naivitate, chipurile, nu se poate ignora aliniamentul socio-politic modern, asezat la Helsinki, in a.1975, ma rog, fiecare cu ale luia. Las liber, totusi, oponentul sa-mi explice punctele de reper ce caracterizeaza integralitatea atemporana a poporului si teritoriului.

Ne oprim aici, cu sirul nazdravanelor nostimade, dar, fiind acestea protocolare, ma gandesc: de ce nu ar fi Ziemlea Rumunska diaspora mea? Din partea-mi, Io refuz a fi grup etnic la mine acasa, pe pamant stramosesc, chiar de-i sechestrat violent.

Sa ne-auzim de bine, draga Romanie.

30 ianuarie 2015

Note

[1] http://www.asm.md/; accesat la 30.01.2015.

[2] Piata publica centrala a mun.Chisinau.

[3] Punct geografic, situat pe versantul vest-nordic al satului (altitudinea 436 m de la nivelul marii, cunoscut ca „Piscul lui Miron)„.

[4] http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova (pct.1.4 si 1.9); accesat la 30 ianuarie 2015.

[5]    http://www.prime.md/rom/shows/item1/video/recent/; accesat la 30.01.2015.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: