EternaMoldova

Acasă » Dixi » Decalogul tăcerii

Decalogul tăcerii

Reclame

Zilei de 27 martie se dedică

*

Partea I

Io, Mihai Dascălu ot Vânători, nu accept o „Maldovă” în afara hotarelor naturale ale Moldovei.

Deopotrivă, nu accept o „Basarabie” în afara hotarelor Basarabiei răpite de agresor – Rusia Țaristă (1812) / Uniunea Sovietică (1940).

Unica condiție pentru instaurarea liniștii în patrimoniul vechii Dacii rezidă în eliminarea principiului „Divide et impera„, aplicat cu atâta succes de imperialismul pan-slavist pe întinsurile mușatine.

Cine gândește asemenea, îmi este aliat!

Parta a II-a

Nu batjocori și nu permite altuia să insulte VEȘNICIA.
1. Moldova NICIODATĂ n-a fost „Mare„, frontierele fiindu-i marcate de borne naturale: Carpații Orientali / Milcov /  Dunăre / Marea Neagră / Nistru / Ceremuș[1].
2. Moldova nicicând n-a desemnat[2]: Republica Democratică Moldovenească / Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească / Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Republica Moldova care, dimpreună cu Ținutul Herța, nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei, Insula Șerpilor cu o parte a deltei Dunării, realmente, reprezintă frânturi silnice din trupu-i.
3. Repetată până la exasperare (1924-1991), groaznica parada a „statalității” moldo-ivănești pe tărâm moldovenesc furat, relevă dovada cea mai peremptorie a secesionismului chișinăuiean. Auto-întitulând-se „Statul Republica Moldova„, impostorul pretinde la numele tezaur Moldova, iar populația și-o declară inadecvat – moldoveni.
4. Cetățenilor le revine identitatea de „cetatean al RM„, nu cea de „moldovean„. O spun însăși „aleșii ot Maldova„, vociferând în cor despre nemaivăzuta și nemaiauzita multietnie (?) a „boborului„, cu scop vădit de-a spulbera naționalismul indigenilor.
5. Un Om educat nu va utiliza pentru Chișinăul separatist nominația improprie „Moldova / Tara Moldovei / Basarabia”.
6. Dacă, eventual, nu e română, chinuita limbă “de stat” a Chișinăului nici “moldovenească” (alin.(1) art.13 din Constitutia RM) nu e, ci maramureșeană[3]. Argument? Legenda descălecatului Țării Moldovei – inserată și de „camuniștii mioritici„, îi recunoaște pe voievozii Dragoș, Bogdan coborâtori din Maramureș.
7. Scaunul Moldovei se află în Târgul Ieșilor, ci nu in „mândra capitali” a Chișinăului. Din nou, curgând Prutul prin mijlocul Moldovei, fluviul n-are capacitatea de a marca nici cea mai halucinanta graniță.
8. După drama a.1812, potențialul integral al națiunii noastre s-a edificat în procesul Marii Uniri a anului 1918, când Basarabia și Bucovina s-au reîntors la vatră.
9. Nulitatea Pactului Molotov-Ribbentrop etalează caducitatea deplină a „statalității soțialisti moldovinești” și impune reabilitarea categorică a frontierelor române de până la 28 iunie 1940. Nelichidarea consecințelor lui juridice pentru Basarabia – Moldova – România constituie o rușine a contemporaneității. RESTAURAREA Legii, prin urmare, în sud-estul Europei, rămâne încă a fi un imperativ al timpului !
10. REVENIREA frânturii de pământ din jurul Chișinăului la normalitate, adică întruparea Moldovei (nu uita dimensiunea invaziei gulag-ului roșu !), taie creanga de sub picioarele „moldovenismului” fals. Reunificarea poporului sechestrat violent nu poate afecta pe cineva.

Cu ajutorul lui Dumnezeu, să ne reîntregim PATRIA dezbinată de cotropitor.

10 martie 2015
Note
[1] Sever Neagoe “Teritoriul și frontierele în istoria românilor”. Editura Ministerului de Interne. 1995, p.68-78.
[2] Așa au notificat bolșevicii moderni la adresa – http://ro.wikipedia.org/wiki/Principatul_Moldovei; accesat la 10.03.2015. Reținem, că RDM indică calea reîntoarcerii la vatră, pe când celelalte formațiuni proiectează expresia netă a jocului fariseic al ocupantului.
[3] Învățatul B.P.Hașdeu analizează minuțios ipoteza refugierii unei ramuri a Basarabenilor din Romanații Oltului în Maramureș. Descendenții cărora tocmai sunt și Dragoș, și Bogdan voievod. Temei de a ne încuraja să considerăm limba drept oltenească. Sursa: “Scrieri istorice, I. Din volume 1864-1898”. Ediție critică de I.Oprișan. Editura VESTALA. București-2008, p.341-351.
Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: