EternaMoldova

Acasă » Hospites » Care au fost capitalele Moldovei?

Care au fost capitalele Moldovei?

cetatea-sucevei

În Țările Române capitalele nu au fost mereu aceleași, ele s-au mutat în funcție de evoluția teritorială a statului, dar și de interesele politice ale domniei, ele coborând din zonele mai înalte spre șes. În Moldova inițial capitala a fost la Baia, urmând o etapă intermediară la Siret, apoi la Suceava în timpul lui Petru Mușat, iar în a doua jumătate a veacului al XVI-lea s-a mutat la Iași.

Harta-Moldovei

Începuturile Moldovei stau sub semnul dominației mongole(tătare) și a încercărilor coroanei maghiare de a o elimina iar apoi de a-i stăpâni pe vlahii de la Răsărit de Carpați. În deceniul cinci al secolului al XIV-lea, regele Ungariei Ludovic I, a inițiat acțiuni militare de mari proporții împotriva mongolilor (tătarilor). Conducerea efectivă a operaținilor militare a fost încredințată lui Andrei, fiul lui Lack, comite al secuilor, Brașovului, Bistriței și Maramureșului. Foarte probabil, armata sa a fost ajutată și de obști din Țara Românească. Andrei va obține victorii în 1346 și 1346. În 1352-1353 se va constitui pe valea râului Suceava un fel de marcă(district) militară de graniță, cu centrul, la Baia, acolo avându-și reședința Dragoș, care era văzut doar ca un căpitan regal. Mai multe aspecte au dus la consolidarea poziției fruntașe a acestui oraș. Era situat pe malul stâng al unei importante artere comerciale, râul Moldova. Urme arheologice atestă existența unui centru urban cel puțin incipient. Un atelier de olărie a fost estimat de către unii specialiști ca datând din secolul al XII-lea. O destul de intensă viață economică este constată pentru sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul celui de-al XIV-lea. S-a descoperit ceramică bizantină și deși este difcil de stabilit de unde veneau exact acele produse, acestea relevă activitatea economică a așezării. Plasarea orașului îi conferea proximitate cu Transilvania, facilitând relațiile economice cu această provincie însă și cu zonele central-sudice ale Moldovei. La nord era apărată de zone cu pădure deasă iar la sud avea pământuri bogate. Numele orașului ar indica o activitate minieră sau prelucrare a minereurilor, însă resturile de zgură de minereu de fier nu par a susține o asemenea ipoteză.

Sigiliu al orasului Baia

Baia a fost aleasă drept capitală și de Bogdan Întemeietorul, care după ce l-a înlăturat pe Sas, nepotul lui Dragoș a obținut neatârnarea față de Ungaria. De pe valea Moldovei, statul s-a întins și la nord, cu Suceava, Rădăuți și Siret. Acest din urmă oraș s-a consolidat prin funcția sa de nouă capitală a țării.

După Bogdan, urmează la tronul țării fiu său Lațco. Acesta a fost un sprijinitor al catolicismului și va muta ccentrul statului la Siret, unde va înființa un episcopat catolic. Convertindu-se la catolicism, el nu făcea decât un joc politic, dând concesiuni marilor puteri catolice din zonă, Ungaria și Polonia. Soția sa a rămas ortodoxă iar el însuși a fost îngropat la biserica ortodoxă din Rădăuți, alături de tatăl său, Bogdan, iar nu la Siret în cea catolică.

Stema orasului Siret

La sfârşitul secolului XIV, posibil în intervalul 1377–1378, Suceavaa devenit principala reşedinţă a domnilor ţării, Petru I (1375- 1391) fiind cel care, prin hotărârea luată, a transformat total destinul Sucevei. Stabilind principala reşedinţa voievodală la Suceava, Petru I a iniţiat o amplă activitate edilitară, acum, în ultimele decenii ale secolului XIV fiind zidite o curte domnească situată în mijlocul aglomerării urbane, două cetăţi de piatră, una pe latura de vest, deasupra satului Şcheia şi o a două în zona de est a oraşului, cât şi biserica Sfântul Gheorghe (Mirăuți). Din 10 februarie 1388 avem primul document care atestă noua reședință domnească. Epoca de apogeu avea sa fie în timpul lui domniei lui Ștefan cel Mare. În vara anului 1476, Mahomed al II-lea și-a încercat norocul sub zidurile cetății, dar dârza rezistență a moldovenilor i-a frânt voința victoriei și l-a silit să se retragă în mod rușinos. Ștefan făcuse din Suceava punctul central al sistemului său de apărare. În 1497, 21 de zile și nopți în șir, tunurile polonezilor au lovit în ziduri, dar acestea au rezistat. Niciodată cetatea n-a fost cucerită prin forța armelor.

Cetatea Sucevei

În anul 1538, oastea otomană condusă de însuși Soliman Magnificul năvălește în Moldova cu gândul să o ocupe. Boierii trădători, în frunte cu hatmanul Mihu și cu logofătul Gavril Trotușan decid să predea cetatea Sucevei sultanului. La 14 septembrie 1538 sultanul intră în cetate cu mare alai și fără a întâmpina rezistență. Sultanul numește ca domn pe Ștefan Lăcustă (1538-1540), un nepot al lui Ștefan cel Mare și timp de câteva zile, turcii și tătarii jefuiesc crunt Moldova. După cum menționează cronicarul Macarie în letopisețul său: “Oastea barbarilor purta război crunt cu Moldovlahia, prădând casele și înveselindu-se cu prăzi. Atunci și preafrumoasa cetate a Sucevei s-a supus turcilor și ca o mireasă împodobită, ca o roabă au rușinat-o… Turcii au pus mâna pe bogățiile domnilor și pe râuri de averi. De acolo s-a întors ca mare învingător, acel trufaș stăpânitor al turcilor și s-a dus la cetatea împărătească, lăsând ca stăpân al domniei pe un oarecare Ștefan (Lăcustă)”. În 1540, boierii îl asasinează pe Ștefan Lăcustă într-un foișor din cetate, în timp ce acesta dormea. Domnitorul Despot Vodă (1561-1563) își stabilește și el reședința la Suceava. Cetatea este asediată din nou în anul 1563, timp de trei luni, de către hatmanul Ștefan Tomșa, iar mercenarii unguri care o apărau predau cetatea oștii lui Tomșa. Asediul a provocat distrugeri grave cetății.

Alexandru Lapusneanu

Cea din urmă capitală a Moldovei a fost Iașiul. De ce s-a făcut trecerea de la Suceava la Iași? Aflăm răspunsul de la Grigore Ureche: “Alixandru vodă vrându să intre în voia turcilor, precum să făgăduisă înaintea împăratului că va răsipi toate citățile din Țara Moldovei, numai să-i dea domniia, văzându împăratul atâta amestecături ce să făcea în țară, gândi ca să slăbească țara din temelie, să nu să afle apărături și lăsă cuvântu că cine va răsipi cetățile din Țara Moldovei, aceluia va da domniia. Deci Alixandru vodă făcându pre cuvântul împăratului, umplându toate cetățile de lémne, le-au aprinsu de au arsu și s-au răsipit, numai Hotinul l-au lăsat, ca să-i fie apărătură dispre leași (polonezi).” Astfel, la 1564, Alexandru Lăpușneanu dă foc cetății Sucevei și celorlalte puncte fortificate, pentru a onora dorința sultanului Soliman Magnificul de face din Moldova o țară lipsită de apărare.

Iasi secolul al XVIII-lea

Iașiul nu avea o poziție strategică deosebită, iar în istorie nu a intrat pentru fapte de arme, dar s-a remarcat prin realizări deosebite pentru cultura națională și prin premiere în evoluția urbană. Astfel, în 1638 este instalat primul orologiu din Țările Române, promotorul fiind Vasile Lupu. În 1816 are loc cea dintâi reprezentație de teatru în limba româna, “Mirtil și Hloe”, jucată în casa hatmanului Constantin Ghica. La începutul lunii februarie 1834 se deschide Muzeul de Istorie Naturală, prima instituție de acest gen din spațiul extra-carpatic. Tot în 1834 începe construcția primul monument din Țările Române: Obeliscul cu lei din parcul Copou. În 1856 se inaugurează prima Grădina Botanică din România iar un an mai târziu lua naștere Banca Nulandt, prima bancă de credit ipotecar din România. După 1859 urmează o perioadă de tranziție. Orașul era alături de București una dintre capitalele Principatelor Unite. Era dificil însă ca domnitorul Cuza să facă naveta și să colaboreze cu două guverne și două Adunări. În 1862, deși Iașiul din punct de vedere edilitar era mai dezvoltat, s-a luat hotărârea ca Bucureștiul să devină capitală unică deoarece Țara Românească și a sa reședință erau mai populate decât Moldova.

Obeliscul leilor

În concluzie din cele patru capitale pe care Moldova le-a avut, două, Baia și Siret au fost reședințe pentru aproximativ două decenii, la începutul statalității din răsăritul Carpaților, evoluția lor fiind încă învăluită în misterul istoriei. Suceava a jucat rolul de capitală a moldovenilor în perioada clasică a evului mediu, remarcându-se prin deosebite fapte de vitejie, în timp ce Iașiul a fost în evul mediu târziu și zorii epocii moderne un oraș care și azi își păstrează titlul mai mult sau mai puțin oficial de capitală a Moldovei.

Sursa – http://www.istorie-pe-scurt.ro/care-au-fost-capitalele-moldovei-2/

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: