EternaMoldova

Acasă » Juriscult » Hotărâre suspicioasă

Hotărâre suspicioasă

Reclame

Hotărârea Parlamentului Romaniei nr.23 din 03.09.1991 Cu privire la proclamarea independenţei Republicii Moldova[1], în vigoare din 06.09.1991, provoacă un șir de îndoieli prin compoziția sa exterioară. Și asta fără a intra în esență. Adnotăm câteva gânduri.

A. Cu referință la titlu.

Cu certitudine, titlul Hotărârii nr.23/1991 conduce la o interpretare dubioasă.

  1. Astfel, într-un caz – bănuim, acesta conturează intenția autorității legislative, se adoptă „Hotărârea cu privire la…”. În continuare, se desfășoară subiectul vizat: „…proclamarea independenței Republicii Moldova”.

De altfel, alineatul 3 din textul Hotărârii confirmă ipoteza – „În urma dezbaterilor, Parlamentul României hotărășteAdoptă Declarația Birourilor permanente ale Adunării Deputaților și Senatului României ca document oficial ce recunoaște hotărîrea Parlamentului din Chișinău, din 27 august 1991, prin care acesta a proclamat independența Republicii Moldova.”

Greu de acceptat deprecierea acțiunii de a „recunoaște”, dar numai în ipostaza specificată nu apar obiecții față de întitularea confuză a Hotărârii. De ce, totuși, nu s-a valorizat în titlul Notărârii verbul „recunoaște”?

Impresia generală e formată de mesajul deznădejdei – Păzește-mă, Doamne, de prieteni, că de dușmani mă păzesc și singur. Cine va înțelege: Parte constituantă a României, Moldova să proclame / recunoască o fantasmagorică republică Moldova pe teritoriul luat cu forța, dar care-i aparține de jure?

2. Anume această interpretare a titlului Hotărârii nr.23/1991 prezintă pericol, în sensul că Parlamentul României, eventual, proclamă el, însăși, independența Republicii Moldova. Avem convingerea că de la prima lectură, minimum 50 la sută din cititori vor invoca anume o asemenea percepere a titlului Hotărârii nr.23/1991 cu privire la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Adică, prin Hotărârea respectivă, Parlamentul proclamă independența unui pretins stat pe teritoriul său – republica Moldova de lângă Moldova? Și asta fără a încorpora, prealabil, fragmentul vătămat; fără a se expune asupra celorlalte teritorii înstrăinate. Vădita neconcordanță a evenimentelor inserate creionează absurditatea declarației întreprinse. Insistăm asupra aspectului morfologic nereușit al frazei, deoarece titlul Hotărârii nu exprimă concis, fără echivoc, ideea preconcepută, care să fie înţeleasă uşor și corect de orice persoană.

Sub aspect social-politic, un colosal non-sens constituie faptul că România grăbește cu proclamarea independenței Republicii Moldova, dar „uită” să promoveze politica de unificare a teritoriilor răpite. O asemenea atitudine neglijent-criminală este în detrimentul priorității de consolidare a statului. Concepția Unității Neamului cade în derizoriu: sunt derutați nu numai băștinașii din Republica Moldova, ci și minoritățile naționale conlocuitoare. Greu de estimat rezonanța trivialei acțiuni în celelalte teritorii românești înstrăinate, dar și asupra națiunilor din vecinătate, statelor lumii. Și mai greu de estimat nivelul la care decade autoritatea statului român contemporan.

Fațeta juridică a „proclamării independenței Republicii Moldova” dezvăluie, la sigur, o crimă, calificarea căreia urmează a fi efectuată în baza Codului Penal. Or, Curtea Constituțională a României ar avea un cuvânt de spus pe ideea fixată?

Nu e clar, până la urmă, Parlamentul României „recunoaște” sau „proclamă” îndependența Republicii Moldova? Ridicolul situației e anihilat de teza, că România are ca suport Moldova încorporată în spațiul românesc. Oricum, răzbate o adâncă durere, pe cât de autentică, pe atât îndepărtată de interesele meschine: dragă Românie, cine te-a născut? Mica Unire, cine-a făcut?

Important: în ambele cazuri disputate, Parlamentul României depășește culpabil limitele permisive ale cadrului legal. Este grav afectată, spre exemplu, norma de la art.1 Constituția din 1965[2] (republicată, în vigoare până la adoptarea Constituției din 21 noiembrie 1991): „România este republică socialistă. Republica Socialistă România este stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, suveran, independent şi unitar. Teritoriul său este inalienabil şi indivizibil.”

Evidențiem încălcarea prevederilor constituționale cu referință la:

  1. unitatea statului;
  2. inalienabilitatea și indivizibilitatea teritoriului.

Amintim că sub umbra Pactului Ribbentrop-Molotov, teritoriul fostei Basarabii, nordul Bucovinei și Ținutul Herța, au fost smulse la 28 iunie 1940 din trupul României. Aplicată contrar voinței poporului, cedarea ținuturilor românești notifică încălcarea brutală a suveranităţii, independenței şi integrităţii teritoriale a statului român de către oficialii timpului din București.

La distanța a.1991, diversiunea se repetă. Întrucât Actul Unirii Basarabiei cu România nu e anulat, reîntregirea din 27 martie / 5 aprilie 1918 pe cale paşnică, liber consimţită, fără nici un amestec din afară – „de azi înainte şi pentru totdeauna”! rămâne a fi valabilă. Rezultă, incontestabil, că teritoriile nominalizate ne aparțin, în deplină concordanţă cu istoria poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional în vigoare. Era de așteptat ca România să-și realizeze Dreptul şi să-și îndeplinească Datoria de lichidare în teren a consecinţelor odiosului Pact.

Nu s-a dorit…

Subliniem cu deosebire că Hotărârea nr.23/1991 face atingere unei alte norme constituționale, cea de la art.15 Constituția din 1965 – ”Teritoriul Republicii Socialiste România este organizat în unităţi administrativ-teritoriale: judeţul, oraşul şi comuna.”, care nu admite alternativa autonomiei teritorial-politice.

În fond, omogenitatea statului român, promulgată prin Constituția din 1965, relevă existența unui teritoriu integru, a unui singur tot. Ceea ce demonstrează că nimeni nu este în drept să instituie o formațiune statală pe teritoriul României unificate. Nici chiar Parlamentul.

 B. Cu referință la conținut.

Hotărârea conține afirmații contradictorii. Deși Parlamentul României „Consideră proclamarea independenței Republicii Moldova ca un eveniment de însemnătate covârșitoare în viața fraților români de peste Prut, care marchează începutul unei firești, necesare și legitime restaurări istorice.” (alin.(4) text Hotărârea nr.23/1991), teza de REÎNTREGIRE a patrimoniului național dispersat violent e abandonată.

Utilizarea în textul Hotărârii nr.23/1991 a sintagmei „frați români de peste Prut” atestă dispersarea poporului român. Dovadă peremptorie că Parlamentului Romaniei a încălcat prevederile art.2 Constituția din 1965 – Întreaga putere în Republica Socialistă România aparţine poporului, liber şi stapân pe soarta sa. În alt mod, cum poate fi evaluată ca „liberă şi stapână pe soarta sa” o parte a poporului român, aflată în afara granițelor Patriei, separată cu frontieră arbitrară și injustă?

Iată de ce, Apelul Parlamentului României „pentru recunoașterea independenței Republicii Moldova îl considerămjosnic și neavenit.

Iată de ce, Adresarea către Adunarea parlamentară a Consiliului Europei și Parlamentul European „pentru a recunoaște independența Republicii Moldova în spiritul adevărului istoric, al principiilor și normelor dreptului internațional”, o calificăm nu doar ca un fals în declarații, ci drept faptă criminală ce încalcă Constituția și legea penală a României. Per contrario, adevărul istoric, principiile și normele dreptului internațional, probează indubitabil inexistența statului-fantomă Republica Sovietică Socialistă Moldovenească / Republica Moldova, de sorginte kominternistă, până la ocuparea teritoriilor naționale din 28 iunie 1940.

Cert este că Hotărârea Parlamentului Romaniei nr.23 din 03.09.1991 Cu privire la proclamarea independenţei Republicii Moldova etalează, prin excelență, infracțiunea – „Trădarea” – determinată de art.155 Cod Penal din 21 iunie 1968[3].

În plus, Hotărârea nr.23 din 03.09.1991 devine opozantă Declarației din 24 iunie 1991 privind Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele acestuia pentru țara noastră, în care Parlamentul Romaniei afirmă hotărât poziția sa de a aborda cu deplină responsabilitate această problemă.

Întrebări, din afara graniței de răsărit a României:

  1. La ce restaurări istorice – firești, necesare și legitime –face aluzie Parlamentul României și care este tactica / strategia de soluționare a acestora?
  2. Ce măsuri a stabilit Parlamentul României pentru reabilitarea frontierelor române de până la 28 iunie 1940?
  3. Dacă cineva contestă trădarea (a câta la număr!?) teritoriilor înstrăinate prin Hotărârea nr.23/1991, să argumenteze șansele lor de revenire acasă.
  4. De ce Curtea Constituțională evită să ia atitudine pe marginea controverselor intercalate de Hotărârea nr.23/1991?
  5. Cine va pune punct în lunga epopee de trădare națională și sechestrare armată a patrimoniului românesc?

Rezumat.

Cutuma Dreptului Penal prevede returnarea obiectului furat proprietarului de drept. Unificarea Germaniei la 9 noiembrie 1989, precum și dispariția de pe hartă a statului agresor Uniunea Sovietică, în a.1991, dar și mai ales, în virtutea recunoașterii Pactului Ribbentrop-Molotov ca nul ab initio, cu recomandarea (-!) LICHIDĂRII consecințelor lui juridice (în acelaș rând, Uniunea Sovietică – la 24 decembrie 1989, România – la 24 iunie 1991), îndreptățesc statul român să reinstaleze granița pe Nistru; inițial, cel puțin față de Republica Moldova.

02.09.2018

Note

[1] Hotărâre cu privire la proclamarea independenței Republicii Moldova (Hotărâre a Parlamentului; numărul: 23 / 1991; data: 3 septembrie 1991; sursa: http://civvic.ro/act?id=1655; publicat în Monitorul Oficial 180 / 1991)

[2] Constituția din 1965 (republicată, în vigoare până la adoptarea Constituției din 21 noiembrie 1991; sursa – http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/14938)

[3] Cod Penal din 21 iunie 1968[1] (actualizat până la data de 28 martie 2008; sursa – https://www.polcomtim.ro/legi/codpenal2008.pdf)

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: