EternaMoldova

Acasă » Dixi » Fantasmagoria „moldovenistă” 

Fantasmagoria „moldovenistă” 

Reclame

Zice lumea că Pactul Molotov-Ribbentrop este recunoscut ca nul ab initio. Auzisem și eu vestea, dar mi s-a părut o glumă de prost gust. N-am mai izbutit să mă clarific.
De jure, nulitatea a suprimat Pactul, în principiu și pentru trecut, o dată și pentru totdeauna. Concomitent, s-a recomandat lichidarea consecințelor lui juridice. De altfel, definiția nulității actului juridic demonstrează: ceea ce este nul, lipsit de valoare, nu poate produce niciun efect.
Dar scapă lumea din vedere că subiectul nulității Pactului afectează în mod deosebit ipoteza „independenței” preafericitului stătuleț Republica Moldova (RM).
În fapt, consecințele juridice ale Pactului Molotov-Ribbentrop, pentru România, n-au fost lichidate. Deși nulitatea Pactului este imprescriptibilă, frontierile române de până la 28 iunie 1940 nici astăzi nu sunt reabilitate.
Esența nulității actului juridic rezidă în starea organică a actului contestat, stare ce solicită imperios consecința înlăturării lui totale și iremediabile. Știința juridică și literatura de specialitate se antrenează în promovarea unor diverse categorii ale nulității actelor juridice. Astfel, funcție de anumite criterii, nulitatea actului e clasificată în: absolută / relativă; totală / parțială; expresă / virtuală; de fond / de formă; de drept / judiciară…
Nulitatea declarată a Pactului Molotov-Ribbentrop nu include restricții în detalii. Rezultă că el e supus nulitații totale / absolute. Important: nulitatea totală / absolută exclude producerea de efecte de către oricare din componentele actului vizat.
Dimpotrivă. conceptul nulității relative a actului juridic consemnează păstrarea valabilității unora sau altor prevederi, sub condiția concordanței lor cu situația internațională la vremea adoptării. Nulitatea relativă nu se încadrează, însă, semnalmentelor nulității Pactului Molotov-Ribbentrop, deoarece contemporaneitatea condamnă irevocabil granițele arbitrare sau zonele de influență fixate prin odiosul Pact.
Conchidem: nulitatea ce-a lovit Pactul etalează desființarea lui deplină și anularea tuturor consecințelor juridice produse.
Ba sub aspect relevat se exclude categoric o eventuală conversiune a actului declarat nul.
Ce înseamnă aceasta?
Aceasta înseamnă că ceea ce este nul, nu poate fi remediat prin trecerea timpului. Cu alte cuvinte, este interzisă înlocuirea Pactului recunoscut nul ab initio cu un alt act, aparent valabil, care ar permite transformarea situaţiei juridice defectuoase într-o situaţie juridică nouă, rezultată din relații modificate, chiar dacă acestea sunt general acceptate. În alt mod, recunoașterea nulității actului își pierde sensul.
Își pierd sensul, cu regret, și multitudinea publicațiilor, disputelor, seminarelor, meselor rotunde, conferințelor, congreselor etc., axate pe subiectul Pactului Molotov-Ribbentrop. Or, nefiind reabilitată în teren situația deturnată de Pact, blamarea lui costă exact mai puțin de zero.
Să luăm aminte: o bârfă și aceea poate produce efect. Condamnarea Pactului de tristă amintire lasă, însă, fără nicio schimbare croiala sovieto-germană de la frontiera estică a României. Care, atunci, este valoarea condamnării? Avem tot temeiul să conchidem că pentru România, blamarea Pactului se aseamănă, mai degrabă, unei farse.
Cu referință la starea de drept a RM (de lângă Moldova-!?), impactul nulității Pactului Molotov-Ribbentrop cel puțin atestă:
– nulitatea așa-zisei „independențe” din 27.08.1991;
– eșecul sforțărilor de a se autoproclama „stat / țară”;
– demascarea uzurpării numelor tezaur „Moldova / Basarabia”;
– ridicolul autoîntitulării mun.Chișinău în calitate de „capitala / inima” Moldovei;
– imperativul ridicării graniței artificiale de pe Prut și REVENIREA necondiționată în hotarele de până la 28 iunie 1940;
– concentrarea eforturilor de returnare a celorlalte teritorii românești, înstrăinate violent la 02 august 1940;
– anihilarea experimentului kominternist de export a revoluției socialiste pe teritoriu românesc ocupat;
– ÎNTREGIREA Basarabiei / Moldovei / României / Europei;
– instaurarea liniștii și păcii în pragul Balcanilor.
***
Notă
1. Programa examenului de doctorat : Drept constitutional – 12.00.02 (sursa – http://www.cnaa.md/nomenclature/law/120002/i/) descrie evoluţia constituţionalismului în Republica Moldova fără a spune un cuvânt despre apartenența pretinsei RM la România.
Evident, „moștenirea” teritorială a RM e legată integral de restul Basarabiei, ultima fiind furată din trupul Moldovei (implicit, al României). Din care motiv, statul artificial RM nu poate fi argumentat sub colorit etnic, oricât s-ar stărui „binefăcătorii” să ascundă natura lui mascată de avanpost al Kremlinului în geopolitica agresivă de la gurile Dunării. Iar succesiunea creaturilor moscovite RASSM – RSSM – RM permite să concluzionăm că „protoistorica” RASSM este leagănul inventat al „statalității socialiste”, ulterior, al „statalității” RM. Mai mult, dezmembrarea abuzivă a așa-zisei Basarabii, dar și mai ales, înstrăinarea orașului Balta, prima capitală a RASSM, probează că statul inventat de sovietici era / este o simplă marionetă.
Programa indicată supra defectează strădania cercetătorului istoric și nu arată că anume anexarea (a se citi, agresia) de către Rusia Țaristă a interfluviului Nistru-Prut, în a.1812, imprimă pe harta politică conturul așa-zisei Basarabii. Deci, de departe nu e vorba, că RM n-a posedat / nu posedă-! oarecare tradiții istorice statale, cum e cazul Poloniei sau Finlandei (încorporate Imperiului Rus); sau Austria, Cipru și cu care adesea se compară, plină de preocupări.
2. În lipsa discernământului riguros științific, se ignoră sfâșierea Principatului Moldova în două, partea orientală a căruia a fost răpită fraudulos și denumită inadecvat Basarabia. Constituind doar un fragment din așa-zisa Basarabie, RM e prezentată ca și cum ar fi un „stat antic”, din veacuri; ca și cum o fi căzut din ceruri, de pe Lună. Tangența cu originile se exclude, iar Patria băștinașilor din RM e indicată drept „țara vecină”. Oricum, dreptul României de proprietar al interfluviul Nistru-Prut nu poate fi contestat, indiscutabil.
3. Din altă parte, Notele ultimative ale Moscovei, din 26-28 iunie 1940, privitor la „cedarea” așa-zisei Basarabii și a nordului Bucovinei, sunt adresate expres României. Prin urmare, URSS cunoștea prerogativele României asupra așa-zisei Basarabii, delegate de Moldovai-! ea fiind parte constitutivă a statului roman.
4. În ultimă instanță, confruntarea artificială dintre Rusia și România pe problema așa-zisei Basarabii (din care face parte fermecătoarea RM), e denunțată de Actul Marii Uniri (a.1918), care nu e anulat și e valabil în veșnicie.

22.01.2019

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: