iulie 28, 2018 14:23 / Lasă un comentariu
- Privind păsări călătoare,
- mă cuprinde gând să zbor –
- să trec locuri schimbătoare,
- să prind urma unui dor.
- Te rog, norule, din calea
- mea să te ferești.
- Nu-mi întuneca privirea,
- că mă prăpădești.
- Când cutreieram pământul,
- aveam rază de lumină.
- N-am găsit la timp cuvântul,
- acum sufletul suspină.
(02.07.2018)
noiembrie 9, 2017 17:33 / Lasă un comentariu
Plecarea
- Un vis de dragoste ratată
- a rătăcit mereu
- în jurul meu.
- Când el s-a năruit,
- de-îndată,
- cine-a plâns mai mult-
- Cerul sau eu?
- Căci Tu erai plecată…
(28.04.2017)
***
Noianul
- Noian de dragoste revarsă
privirea ta… Iar eu mă-întrec,- cu gândul care nu mă lasă,
- de lângă tine ca să plec.
- Ca să nu observ durerea
- zăvorât-adânc în suflet,
- înțeleapta ta tăcere
- se ascunde după zâmbet.
- Inimă, nu te mai frânge,
- viața nu e un păcat.
- Sufletul râde și plânge,
- la trecut destin ratat.
(12.11.2017)
***
Vântul ne flutură haina
Vântul ne flutură haina…
nu-i pasă de timpul,
ce-n grabă strecoară
prin noi, infinitul.
Nu-i bai chiar să declare
că suportă povara
surprizelor umane.
Asemenea și oamenii
își vântură secundele;
adesea, fără-a le prețui
la justa valoare.
În falsa mândrie
de stăpân al naturii,
nu le numară,
nici le măsoară;
de parc-am viețui
secole-în șir.
Inconștient, într-un fel,
fiecare din noi
trece buimac
peste zi, peste noapte.
Nu gândim
că treptele-s numărate;
ba unele din ele
sunt legate cu ață.
Iar de la naștere,
până la moarte,
cât avem de trăit?
Doar o viață…
(01.04.2016)
***
Schimbul
- Tandrețea florii din grădină,
- o schimb oricând pe-o sărutare;
- căci umbră face, nu lumină,
- cel, care nu a dăruit o floare.
(15.02.2018)
octombrie 12, 2017 21:36 / Lasă un comentariu
- În șiraguri de mărgele
- plânge cerul. A câta oară,
- urmărind visele mele,
- strig tăcut ursita seara?
- Vântul vitreg bate soarta,
- n-are cum mă-încuraja.
- Gândurile rău mă poartă –
- te rog, nu mă deranja…
- Despărțiți de o perdea,
- timpul ce o așternuse,
- am rămas un nimenea,
- care nu te cunoscuse.
- Pe câmpul dragostei ratate,
- lacrima curge în ploaie.
- Un sac cu stele duc în spate-
- grea povară ce mă-ndoaie.
(29.07.2017 // 01.XI.2017)
***
Trec în graba zilele
- Trec în grabă zilele…
- La trecutu-mi zbuciumat
- îmi întorc privirile.
- Urmând prin lume călător,
- deșarte-am adunat iluzii
- în căutarea unui dor.
- Cu gust de amărui cireșe,
- se sting în tristă amintire
- săruturi ne-culese.
- Și voi pleca de pe pământ,
- la cerul plin de stele,
- cu dragostea într-un cuvânt.
(03.09.2017)
***
Al noualea Cer
- Pe al nouălea Cer
- răsună tunete-
- discordia și zbirii
- Soarele întunecă.
- Lipsită de zâmbete,
- simfonia iubirii
- din brațe alunecă.
- Destinul e supărat
- pe om dezaxat –
- în fața Altarului ceresc
- acesta n-a spus:
- te iubesc.
- N-a îndrăznit…
- A tăcut,
- pe lângă dragoste-a trecut.
(23.09.2017)
***
Consolare
- Te rog frumos să nu mă consolezi,
- tu, nouraș cu ochii verzi.
- Nu caut cine-i vinovat,
- că drumul nostru brusc s-a bifurcat.
- Orice cuvânt, fie ușor ca pana,
- la suflet îmi provoaca rană.
- Rămâi cu inima-împăcată –
- speranța lasă ușa descuiată.
(26.09.2017)
***
Vioara
- Născuți din pulbere de stele,
- în căutare, noi
- am ispășit canoane grele.
- La unison cu jucăușe valuri,
- din haos, din ceruri,
- steaua dragostei neîmplinite
- numără pașii
- ce nu i-am făcut
- de la bun început
- în doi.
- Sentimente răvășite
- au rupt coarda iubirii,
- care-înnoda un mister.
- Vioara sufletului
- n-a reușit să potoale
- durerea ascunsă-în eter.
- Între timp, Universul
- s-a făcut atât de mic
- pentru mine,
- că unde mă-întorc
- te văd doar pe tine…
(12.X.2017)
august 15, 2017 21:28 / Lasă un comentariu
- Nu-ți feri privirea,
- tu, ursita mea –
- n-am cules o floare
- și s-a stins o stea.
- Steaua ne-împlinirii
- drumului visat –
- cine o să-mi ierte
- teribilul păcat?
- Scurta euforie
- ce ne-a fost cuprins,
- nimeni n-o să știe
- când și cum s-a stins.
- Prin gene licărește
- icoana în apus,
- dar sufletu-mi citește
- cuvinte ce n-ai spus.
- În divina citire
- un adevăr persistă –
- păcatul din iubire
- pe lume nu există!
(10.08.2017)
***
Ploaia
- Peste-a minții nesimtire,
- plouă cu iubire…
- Dar nici unul din noi
- nu cunoaște ceasul de apoi.
- Fie caldă, fie rece,
- ploaia cu gândul se-întrece,
- iar bulbucii ei arată
- cât soarta-i de supărată.
- Lacrimile cern a ploaie,
- desemnând cu-a lor șiroaie
- valuri grele de tristețe
- pe-a destinului miresme.
- Picăturile de apă
- vor amesteca de-ndată
- cerul și cu sufletul,
- ura și cu zâmbetul.
(13.05.2017)
- Plouă cu iubire –
- între noi…
- Nimenea însă nu știe
- ziua de apoi.
***
Șansa
Venerata-nțelepciune
Este căutată-n lume.
Rar apare-n generații
Omul de destin ales,
Nici să spui că se repetă
Ideal uman prea des.
Cine vrea să-i afle rostul
Are șansă în tot locul.
(14.02.2016)
***
De câte ori
- De câte ori visam la stele,
- să întâlnesc ursita mea.
- Dar n-am scăpat de clipe grele
- și-am rătăcit pe lângă ea.
- Au rămas în veșnicie
- neumblatele poteci,
- pentru care mărturie
- îmi stau lacrimile seci.
- Acum floarea neculeasă,
- la pornire de amor,
- nu mireasma sa revarsă,
- ci regret, necaz și dor.
(14.05.2016)
iulie 20, 2017 20:17 / Lasă un comentariu
- Să fi știut
- că dragostea-i oarbă,
- n-aș fi lovit
- în ea degeaba.
- Să fi înțeles
- orgoliu rănit,
- n-aș fi purces
- peste suflet iubit.
- Să fi cunoscut
- amarul ce-încinge,
- n-aș fi trecut
- oroare și sange.
- Să fi prețuit
- tinerețe ștrengară,
- nu rătăceam aiurit
- prin dulceață amară.
- Să fi știut… Cât regret
- că lacrima ta pivește
- nu după al meu zâmbet
- rătăcit în poveste.
(24.09.2017)
***
Melodia tăcerii
- Peste liniștea serii
- din suflet răsună
- o nemiloasă tăcere.
- Melodia ei îmi spune
- că-n copilaria mea
- a căzut din cer o stea.
- Bate rază de lumină –
- peste-a dorului ruină
- inima suspină.
- Trece timpu-în infinit…
- Fără steaua cea de vis,
- întâmplare am devenit.
(20.07.2017)
***
Licuricii
- Din temnița orgoliului
- fluturași grăbesc
- în căutarea dorului.
- Haosul e de ne-învins,
- liniștea ei nu-și găsesc –
- întunericul i-a prins.
- Universul grijă n-are…
- Trecătoare-în lume-s toate,
- doar pe mine rău mă doare.
***
- Din grădina tinereții
- pleacă fericirea,
- iar în surpătura vieții
- înflorește amintirea.
(28.07.2017
***
Amintirea
- Îmi bătu la geam Fericirea…
- dar n-am cunoscut-o
- și nu am deschis.
- Ea plecă mai departe,
- căci n-am mai văzut-o
- decât doar în vis.
- Lungă este așteptarea,
- sufletul e-în disperare –
- nu pot să-înțeleg ratarea.
- Aud pași pe potecă…
- Sar să-mi întâlnesc iubirea
- și dau ochi cu… Amintirea.
(29.07.2017)
iulie 17, 2017 21:32 / Lasă un comentariu
- Un iureș amărât de gânduri
- dansează hora în capul meu.
- Rămân uimit –
- nici unul nu se-împacă
- cu soarta așezată rânduri.
- Din șirul anilor trecuți
- încerc să scot povața.
- Să înțeleg
- de ce, și când, și cum,
- sublimul vieții l-am pierdut?
- Fără menghina unui dor
- lumea e bună, nu mă frănge.
- Doar creierul,
- privește-în jur cu rece sânge –
- la cer senin și pasăre în zbor.
- E încărcată cu pustiu
- și trece viața pe alături.
- O, Sfinte!
- Greu ai însemnat destinul,
- un altul n-ai prescris să știu.
(05.05.2016)
***
Luna orfană
- Luna stă pe cer orfană
- cată-în grija sa să vadă:
- ce-i ursit sa se-implineasca
- dragostea să înflorească.
- Pe cât sus e și divină,
- pe-atat si-arată mila
- și te lasă de înfruntă
- norocul semnat pe frunte.
- Nu știa – nici n-avea cum,
- că tot omul e nebun:
- ce-i prescris de Dumnezeu,
- fiecare-l schimbă în eu.
- De te joci cu soarta, însă,
- vine și răsplata sfântă,
- care-i de neocolit:
- ce-ai ales – ai și primit.
- Nu se poate-acum să pui
- pe seama destinului
- vina ce îti apartine
- dintr-o îngâmfare fină.
- Unde, Doamne, am greșit
- drumul, de m-am rătăcit?
- Ce să fac și cum anume
- ca să mă repun în nume?
(10.02.2016)
******
Tristețea
- M-a cucerit tristețea,
- durerea mă apasă.
- De ce nu ași avea
- o soartă mai frumoasă?
- Mă uit și în oglindă,
- mâhnesc pe Dumnezeu.
- Parcă le am pe toate!
- Mi-i lipsă dragul meu.
***
- Rândunică călătoare,
- tu când te ridici la nori,
- cine-ți poartă-în spate anii?
- Timpul cu ce ți-l măsori?
- Pleci încolo, vii încoace,
- nu te mai oprești din zbor.
- Uiți de tine și de casă,
- purtând grija tuturor.
***
Vedenie
- Vorbesc cu stelele în soaptă,
- pe tine întâi să te adoarmă.
- În visul tău să pot veni,
- să pot domni macar o zi.
- Adorm și eu cu tine-n gând,
- ca o vioară tremurând,
- să nu te pierd din visul meu,
- să fii prezent în el mereu.
- Întruna rog pe Dumnezeu,
- să nu oprească visul meu.
- Te văd aievea, inimos,
- și blând, și vesel, drăgostos.
(6.03.2016)
***
Umbra
- Încolțit de ratări,
- pe cărarea de iubit
- orgoliul a reușit
- să stingă lumânări…
- Zadarnic stăruia
- cucernicul amor
- să adune sub stea
- buchetul de flori
- în mii de culori
- celeste.
- Timida poveste
- a unei dragoste
- în devenire
- roadă n-a făcut.
- S-a topit ca o umbră,
- chiar la început
- de înflorire
- și a dispărut
- fără veste.
(16.07.2017)
***
Culoarea tristeții
- Parfumul feeric
- al unei dragoste
- de romantice nopți
- n-a avut sorți de izbândă.
- N-a fost cules la timp –
- s-a rătăcit în întuneric
- și al iubirii nimb
- n-a mai ajuns
- să-ncaseze dobânda.
- Se-întunecă
- în zadarnică așteptare
- făclia dorinței…
- Falsa mândrie alunecă
- pe cărarea suferinței,
- iar lacrimi amare
- nu fac inimă bună.
- Vitregiile vieții
- în suspine s-adună
- și vopsesc sentimente
- în culoarea tristeții.
- Din umbra lor
- nu înger apare,
- ci nenumărate
- semne de-întrebare…
(17.07.2017)
mai 27, 2017 21:36 / Lasă un comentariu
Singuratate
- Cand tu ai plecat,
- am ramas nu singur,
- ci cu dragostea in doi.
- Abia ajuns in amurg
- intelesem bine
- ca nici ea nu-mi apartine.
- Melodia patimirii noastre
- demult s-a rasuflat,
- iar Dragostea n-a dorit
- sa fie-impartita intre noi.
- S-a suparat foc
- si s-a izolat,
- lasand loc
- unui alt personaj,
- invitat special
- al viselor ratate.
- M-am bucurat nespus
- de noua cunostinta,
- mai ales cand am aflat
- ca umila fiinta
- se numeste
- Singuratate.
(05.05.2017)
***
Gluma
- Pus pe glume,
- orgoliul satanic
- isi facu jocul sub stele.
- S-a luat la fuga cu norii
- si-a incalcit visele mele.
- A zambit ironic,
- alungand nor de randunele
- de-am ramas fara de ele…
- Peste pod rudimentar
- din gradina tineretii
- a plantat o mica greseala.
- Neiertat, de-a lungul vietii,
- am suportat povara erorii,
- caci prin ea am ratat
- iubirea sacrala.
(24.05.2017)
